Vremea caldă a topit planul lui Putin, care amenința Occidentul că îi va „îngheța coada”

Vremea a ținut cu Europa în această iarnă, astfel că prețul gazelor naturale au scăzut joi sub 50 de euro pentru un Megawatt-oră, pentru prima dată în ultimele 17 luni, în urma diminuării temerilor privind criza energetică în regiune, transmite Bloomberg. În luna septembrie, președintele rus Vladimir Putin amenința că va întrerupe livrările de energie dacă vor fi impuse plafoane de preț pentru exporturile de petrol și gaze ale Rusiei, avertizând Occidentul că „va tremura de frig la iarnă și îi va îngheța coada” precum lupului dintr-un basm rusesc, potrivit Reuters.

Preţurile au scăzut cu peste 80% faţă de vârful din august, când reducerea livrărilor de gaze ruseşti a provocat Europei costuri de aproximativ o mie de miliarde de dolari, afectând economia regiunii şi alimentând inflaţia ridicată.

Acum, Europa se redresează, vremea blândă a redus cererea pentru încălzire, în timp ce continentul a importat gaze naturale lichefiate (GNL) pentru a compensa tăierea livrărilor de gaze din Rusia. Stocurile sunt acum la un nivel mult mai ridicat decât în mod obişnuit în această perioadă a anului.

La hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale cu livrare în luna următoare erau în scădere cu 4,8%, până la 49,50 euro pentru un Megawatt-oră, cel mai redus nivel pe parcursul unei zile din septembrie 2021. Anul acesta preţul a scăzut cu aproximativ 35%, dar încă este dublu faţă de nivelul obişnuit pentru această perioadă a anului.

Prețurile au putea crește dacă vine frigul

Analiştii avertizează că preţurile ar putea creşte dacă vremea se va răci semnificativ sau dacă vor exista perturbări în aprovizionare. Concurenţa cu Asia pentru gaze naturale lichefiate ar putea crea riscuri.

Europa va trebui să umple depozitele cu o cantitate mai redusă de gaze din Rusia decât în vara anului trecut, susţin analiştii.

Livrările consistente de gaze lichefiate şi gradul ridicat de umplere a depozitelor de gaze conferă Europei încrederea necesară că va traversa restul iernii fără probleme în aprovizionarea cu energie.

Preţul gazelor scade, ceea ce a mai eliminat o parte din îngrijorările cu privire la inflaţie şi economia europeană.

Vladimir Putin spunea în luna septembrie că apelurile europene pentru o plafonare a prețului la gazul rusesc sunt „stupide” și vor duce la creșterea prețurilor globale și la probleme economice în Europa, amenințând că va tăia gazele spre Europa în cazul unei plafonări.

UE a aprobat în luna decembrie un mecanism care permite plafonarea preţului gazelor naturale începând de la 180 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #plan #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.