Vremea caldă a topit planul lui Putin, care amenința Occidentul că îi va „îngheța coada”

Vremea a ținut cu Europa în această iarnă, astfel că prețul gazelor naturale au scăzut joi sub 50 de euro pentru un Megawatt-oră, pentru prima dată în ultimele 17 luni, în urma diminuării temerilor privind criza energetică în regiune, transmite Bloomberg. În luna septembrie, președintele rus Vladimir Putin amenința că va întrerupe livrările de energie dacă vor fi impuse plafoane de preț pentru exporturile de petrol și gaze ale Rusiei, avertizând Occidentul că „va tremura de frig la iarnă și îi va îngheța coada” precum lupului dintr-un basm rusesc, potrivit Reuters.

Preţurile au scăzut cu peste 80% faţă de vârful din august, când reducerea livrărilor de gaze ruseşti a provocat Europei costuri de aproximativ o mie de miliarde de dolari, afectând economia regiunii şi alimentând inflaţia ridicată.

Acum, Europa se redresează, vremea blândă a redus cererea pentru încălzire, în timp ce continentul a importat gaze naturale lichefiate (GNL) pentru a compensa tăierea livrărilor de gaze din Rusia. Stocurile sunt acum la un nivel mult mai ridicat decât în mod obişnuit în această perioadă a anului.

La hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale cu livrare în luna următoare erau în scădere cu 4,8%, până la 49,50 euro pentru un Megawatt-oră, cel mai redus nivel pe parcursul unei zile din septembrie 2021. Anul acesta preţul a scăzut cu aproximativ 35%, dar încă este dublu faţă de nivelul obişnuit pentru această perioadă a anului.

Prețurile au putea crește dacă vine frigul

Analiştii avertizează că preţurile ar putea creşte dacă vremea se va răci semnificativ sau dacă vor exista perturbări în aprovizionare. Concurenţa cu Asia pentru gaze naturale lichefiate ar putea crea riscuri.

Europa va trebui să umple depozitele cu o cantitate mai redusă de gaze din Rusia decât în vara anului trecut, susţin analiştii.

Livrările consistente de gaze lichefiate şi gradul ridicat de umplere a depozitelor de gaze conferă Europei încrederea necesară că va traversa restul iernii fără probleme în aprovizionarea cu energie.

Preţul gazelor scade, ceea ce a mai eliminat o parte din îngrijorările cu privire la inflaţie şi economia europeană.

Vladimir Putin spunea în luna septembrie că apelurile europene pentru o plafonare a prețului la gazul rusesc sunt „stupide” și vor duce la creșterea prețurilor globale și la probleme economice în Europa, amenințând că va tăia gazele spre Europa în cazul unei plafonări.

UE a aprobat în luna decembrie un mecanism care permite plafonarea preţului gazelor naturale începând de la 180 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #plan #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.