Investiții de milioane în sectorul energetic. Acordul de împrumut

Un nou acord de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Țara noastră urmează să contracteze un credit de 15 milioane de euro pentru a investi în eficiență energetică. Este vorba despre modernizarea sistemului termoenergetic al municipiului Bălți „CET-Nord”. Proiectul este deja pe masa Guvernului și urmează a fi aprobat în timpul ședinței din această săptămână a Cabinetului de Miniștri, scrie Realitatea.md.

Potrivit acordului de împrumut, cu banii contractați de la BERD, Republica Moldova își propune să modernizeze CET-NORD prin:

furnizarea și instalarea punctelor termice individuale;
implementarea sistemului de distribuție pe orizontală a agentului termic și apei calde din interiorul blocurilor locative;
construcția unui rezervor de acumulare a energiei termice;
modernizarea instalațiilor de tratare a apei;
furnizarea softului de modelare termo-hidraulică;

În urma implementării Proiectului urmează să fie atinse următoarele beneficii economice și de mediu:

Numărul apartamentelor conectate la sistemul de distribuție pe orizontală a energiei;
termice și la serviciile de apă caldă – 22 281;
Economii de energie – 14 826 Gcal/an, datorită instalării PTI și a montării sistemului
de distribuție pe orizontală a energiei termice;
Producerea de energie termică va crește cu 17 % – 33 942 Gcal, datorită serviciilor de
apă caldă oferite pe tot parcursul anului;
Producerea de energie electrică va crește cu 36 791 MWh/an, datorită serviciilor de
apă caldă oferite pe tot parcursul anului;
Reducerea emisiilor de CO2 – 23 681 tone/an;
Rambursarea datoriei istorice pentru gazele naturale consumate – 100 %.

Proiectul are o durată de implementare de 3 ani (2022 – 2025).

#CET-Nord #Investiții #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.