Ion Țiriac, eșec major la CEDO! Miliardarul a acuzat un jurnalist de defăimare! Avere și datorii la stat

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Ion Țiriac, care susținea că i-a fost încălcat dreptul la viață privată și de familie, se arată într-un comunicat emis marți de CEDO.

Miliardarul acuza un jurnalist și publicația Financiarul de defăimare pentru un articol scris în anul 2010, referitor la averile mai multor personalități române și datoriile acestora către statul român, printre care se număra și Țiriac, scrie money.ro.

„În hotărârea de cameră de astăzi în cazul Țiriac (cererea nr. 51107/16), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în unanimitate, că nu a existat «nicio încălcare a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) din Convenția europeană a drepturilor omului». Curtea a constatat în special că, întrucât articolul a fost un amestec de judecată de valoare și a susținut declarații bazate pe fapte, nu a avut niciun efect negativ perceptibil asupra vieții reclamantului și, întrucât nu a fost scris cu rea-credință, constatarea instanțelor interne în favoarea jurnalistului și publicației fuseseră în conformitate cu Convenția”, se arată într-un comunicat emis marți de CEDO.

Context

În 2010, un jurnalist de la ziarul național Financiarul a publicat un articol intitulat „Cincisprezece multimilionari și datoriile lor de un sfert de miliard de lei către stat – Rețeta succesului în afaceri este garantată atunci când afacerile sunt finanțate din fonduri publice sau nu se plătesc taxele ”.

Articolul se referea la datoria față de stat a celor 15 cei mai bogați oameni din România și includea fotografia lui Țiriac. Potrivit articolului, doar două persoane enumerate datorau mai mult decât Ion Țiriac.

„În articol se spunea că averea sa de 900 de milioane de euro „nu a fost suficientă pentru a acoperi găurile rămase în bugetul statului de către partenerul său… societatea MECB SRL, care datorează Statului 5.586.833 de RON”, arată CEDO.

O altă datorie a firmelor în care este implicat Ioan Țiriac este de 312.637 de RON prin UCSR SA.

„Milionarul are datorii suplimentare tot prin societatea PAM SA”, și a sugerat că fiscul „numără datoriile companiilor închise în timp ce milionarii numărau banii din conturile lor personale offshore”, se arăta în articolul din 2010. Jurnalistul a adăugat că, dacă nu ar fi fost deja „de ajuns să nu-și mai plătească datoriile către stat, marea majoritate a oamenilor de afaceri au fost conectați direct la contractele de achiziții publice”.

Țiriac a intentat un proces împotriva jurnalistului și împotriva holdingului ziarului. El a susținut că articolul a fost defăimător în privința lui și a companiilor în care era implicat și a pretins 130.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral, deoarece articolul îi încălcase drepturile la imaginea personală, la onoare și la demnitate. El a susținut, în plus, că jurnalistul nu a reușit să ofere cititorului informații clare și exacte. El a subliniat numeroasele presupuse falsuri din articol, respingând multe dintre afirmațiile de fraudă financiară împotriva sa.

Potrivit informațiilor, averea lui Ion Țiriac, inclusiv automobilele, bunurile imobiliare se estimează la 7,2 miliarde de lei.

#ion tiriac #datorii la stat #CEDO #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Taxa pentru folosirea drumurilor ar putea fi înlocuită cu o taxă pe vehicul colectată de primării, iar șoferii din Republica Moldova ar putea fi obligați să achite și o vinietă pentru circulația pe drumurile naționale. Aceste schimbări sunt prevăzute într-un document de politică publică elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care propune o reformă amplă a sistemului de taxare rutieră pentru alinierea legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, fiind supusă consultărilor publice.

Potrivit documentului, actuala taxă anuală pentru folosirea drumurilor va fi înlocuită cu o taxă pe vehicul, care va fi colectată de primăriile de la domiciliul proprietarilor de autovehicule. În paralel, actuala e-Vinietă va fi abrogată și înlocuită cu o vinietă universală, care se va aplica tuturor vehiculelor care utilizează drumurile naționale, indiferent dacă sunt înmatriculate în Republica Moldova sau în străinătate. Singura categorie exceptată este cea a vehiculelor agricole.

Astfel, șoferii din Republica Moldova nu vor plăti doar taxa pe vehicul, ci și vinieta atunci când vor utiliza drumurile naționale. În cazul autovehiculelor străine, sistemul rămâne bazat pe durata șederii în țară, fiind prevăzute viniete cu valabilitate de 1, 7, 30, 90, 180 sau 365 de zile. Ministerul argumentează că noul mecanism elimină diferențele dintre vehiculele înmatriculate în țară și cele din străinătate și aplică principiul european „utilizatorul plătește”.

Ministerul susține că actualul sistem nu mai răspunde nevoilor de finanțare a infrastructurii. În prezent, taxa este calculată în principal în funcție de capacitatea cilindrică a motorului, un criteriu care nu reflectă gradul real de uzură a drumurilor și nici nivelul emisiilor produse de vehicule. Totodată, veniturile sunt colectate centralizat și redistribuite ulterior, ceea ce lasă multe autorități locale fără resurse suficiente pentru întreținerea drumurilor pe care le administrează.

Analiza inclusă în document arată că statul încasează anual aproximativ 850-900 de milioane de lei din taxele rutiere, în timp ce necesarul pentru întreținerea rețelei de drumuri este estimat la 2,5-3 miliarde de lei. Deficitul anual de finanțare este de aproximativ 1,7 miliarde de lei.

Reforma prevede și introducerea unor reguli inspirate din modelul european, inclusiv diferențierea taxelor în funcție de nivelul emisiilor poluante, reduceri pentru vehiculele electrice și cele cu emisii reduse, precum și integrarea în Sistemul European de Taxare Electronică. Pentru vehiculele EURO VI sunt prevăzute reduceri de 25%, iar pentru cele cu emisii zero reducerile pot ajunge până la 50%.

Varianta recomandată de Minister prevede ca veniturile din taxa pe vehicul să rămână în bugetele primăriilor, iar 100% din sumele colectate să fie utilizate exclusiv pentru întreținerea și administrarea drumurilor locale. Implementarea reformei este planificată pentru perioada 2028-2034, iar documentul precizează că în 2028 cuantumul taxei nu va crește, urmând ca majorările să fie introduse treptat, cu câte 25% anual începând din 2029, până la atingerea nivelului minim prevăzut de legislația europeană în 2033.

Potrivit estimărilor Ministerului, după implementarea completă a reformei, veniturile generate de noul sistem de taxe rutiere ar putea ajunge la aproape 3 miliarde de lei anual, comparativ cu aproximativ 900 de milioane de lei în prezent, ceea ce ar permite acoperirea necesarului de finanțare pentru întreținerea drumurilor și ar oferi autorităților locale resurse mai stabile pentru reabilitarea infrastructurii.

#taxa pentru drum #vinieta universală