Iranul vrea să perceapă „taxă de securitate” pentru petrolierele din Golful Persic

Autoritățile din Iran ar lua în calcul introducerea unei „taxe de securitate” pentru petrolierele și navele comerciale care tranzitează Golful Persic, în special pentru cele aparținând statelor aliate cu Statele Unite ale Americii, potrivit unor surse iraniene citate de CNN.

Aceleași surse susțin că Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul tranzacționat la nivel global și până la 30% din gazul natural lichefiat, ar fi în prezent „închisă” de Teheran, contrar declarațiilor făcute de fostul președinte american Donald Trump.

„Avem în mâinile noastre pârghia care controlează prețurile mondiale ale petrolului, iar SUA vor mai avea de așteptat până când vom lua măsuri pentru stabilizarea pieței”, a declarat o sursă iraniană pentru CNN, adăugând că piețele energetice au devenit instabile și că presiunea asupra Washingtonului va continua.

La rândul său, reprezentantul Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, Sardar Naini, a afirmat că forțele iraniene nu vor permite aliaților SUA să transporte petrol din regiune „nici măcar un litru” atât timp cât continuă ceea ce Teheranul numește agresiunea americano-israeliană împotriva republicii islamice.

Oficialii IRGC au sugerat, totodată, că statele arabe și europene ar putea primi dreptul de a traversa Strâmtoarea Ormuz, însă doar dacă vor expulza de pe teritoriul lor ambasadorii american și israelian.

În acest context, Donald Trump a amenințat că loviturile militare împotriva Iranului ar putea fi intensificate „de 20 de ori” dacă Teheranul ar bloca exporturile de petrol prin Ormuz. Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa socială Truth Social, el a avertizat că „moartea, focul și furia” s-ar putea abate asupra Iranului, exprimând totodată speranța că o asemenea situație va fi evitată.

Pe fondul acestor tensiuni, cotația petrolului Brent crude, care depășise 100 de dolari pe baril, a scăzut ulterior până la aproximativ 88 de dolari, în timp ce petrolul West Texas Intermediate a coborât la circa 85 de dolari pe baril.

Anterior, o sursă a agenției iraniene Fars News Agency afirma că Iranul controlează în continuare Strâmtoarea Ormuz, care ar fi închisă pentru navele din SUA, Israel și statele aliate, dar deschisă pentru China și alte state considerate prietene de Teheran.

În același timp, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că Iranul nu a închis oficial strâmtoarea, însă petrolierele evită să treacă prin zonă din motive de securitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrolier #taxa #Iran

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.