Cratere pe drumul Chișinău – Hîncești! Bolea caută 400 de milioane de lei ca să salveze traseul

10 Mart. 2026, 09:39
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Mart. 2026, 09:39 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Autoritățile încearcă să identifice resurse financiare pentru reparația urgentă a unor porțiuni degradate de pe traseul Chișinău – Hîncești, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.

Potrivit oficialului, este vorba în special despre schimbarea stratului de uzură pe segmentul de drum care a fost reabilitat în perioada 2010–2012 și care ar fi trebuit să intre în lucrări de mentenanță încă acum câțiva ani.

„Încercăm să identificăm resurse financiare pentru a schimba stratul de uzură pe segmentul de la Chișinău spre Hîncești. Drumul care a fost reparat în 2010–2012 trebuia să intre, cred că de vreo 3–4 ani, în procesul de mentenanță, de schimbare a stratului de uzură”, a declarat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că pentru reabilitarea completă a întregului traseu ar fi necesare aproximativ 400 de milioane de lei, calculate la prețurile dinaintea scumpirilor petroliere. În prezent însă, autoritățile încearcă să găsească cel puțin 100 de milioane de lei, pentru intervenții pe cele mai deteriorate porțiuni.

„Vrem să identificăm măcar 100 de milioane, ca să intervenim pe acele porțiuni mari, de 1–1,5 kilometri, care trebuie, obligatoriu, frezate și refăcute în totalitate”, a spus ministrul.

Potrivit lui Bolea, dacă aceste lucrări nu vor fi realizate în perioada următoare, există riscul ca starea drumului să se degradeze complet după iarna viitoare.

„Dacă nu vor fi făcute aceste lucrări, la anul, în 2027, când ieșim din sezonul de iarnă, drumurile acestea vor fi distruse în totalitate”, a avertizat ministrul.

Segmentul de aproximativ 40 de kilometri de drum pe direcția Chișinău – Hîncești este intens criticat de șoferi. Pe mai multe forumuri și rețele sociale, conducătorii auto se plâng că traseul este puternic degradat și plin de gropi, unii comparând starea lui cu un drum „după război”.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!