Petrolul pierde peste 6% după semnalele că războiul din Orient s-ar putea încheia

Prețurile petrolului au scăzut marți cu peste 6%, după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat că războiul împotriva Iran s-ar putea încheia în curând, reducând temerile privind perturbarea aprovizionării globale cu energie, relatează Reuters.

Cotațiile petrolului Brent crude oil au scăzut cu 6,51 dolari, sau 6,6%, până la 92,45 dolari pe baril. În același timp, petrolul West Texas Intermediate (WTI) s-a ieftinit cu 6,12 dolari, adică 6,5%, ajungând la 88,65 dolari pe baril.

Declinul vine după creșterile puternice înregistrate în ultimele zile, când prețurile petrolului au depășit pragul de 100 de dolari pe baril și au atins maxime ale ultimilor patru ani. Luni, petrolul Brent a urcat până la 119,50 dolari pe baril, iar WTI până la 119,48 dolari, cel mai ridicat nivel din 2022.

Scăderea a fost determinată de declarațiile făcute luni de Donald Trump, care a spus că războiul împotriva Iranului este „aproape încheiat” și că operațiunile militare ale Washingtonului avansează mai rapid decât estimările inițiale. În același timp, liderul american a avertizat că Iranul „va fi lovit de douăzeci de ori mai puternic” dacă va bloca transportul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute de tranzit pentru petrol la nivel mondial.

De cealaltă parte, Garda Revoluționară Islamică a transmis că Teheranul „va decide când se va încheia războiul” și a avertizat că Iranul „nu va permite exportul niciunui litru de petrol din regiune”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#Orientul Mijlociu #ieftinire #petrol #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.