Irina Vlah, despre necesitatea creării unui parc agroindustrial: „Va fi un proiect unic pentru Moldova”

13 Sept. 2024, 11:06
 // Categoria: Economie // Autor:  bani.md
13 Sept. 2024, 11:06 // Economie //  bani.md

Președinta Asociației „Platforma Moldova”, Irina Vlah, se declară nemulțumită de situația din agricultură. Aceasta a constatat că seceta a devenit o normă, iar fermierii se tem că situația se va înrăutăți anual. O recoltă insuficientă din cauza secetei îi împiedică să-și plătească furnizorii de îngrășăminte și împrumuturile bancare, ceea ce duce la falimentul multor gospodării.

„Ponderea agriculturii în produsul intern brut al Republicii Moldova este de 10-12%. În același timp, țara este considerată una agricolă și, din păcate, o zonă de agricultură riscantă. Fermierii spun că seceta din țară a devenit mai degrabă normă decât excepție. Și cred că situația se va înrăutăți în fiecare an. Cunoaștem cu toții cerințele fermierilor care susțin că, fără sprijinul guvernamental, sute de gospodării agricole vor da faliment anul acesta”, se arată într-un comunicat al Irinei Vlah.

Fondatoarea „Platformei Moldova” propune o serie de măsuri inovatoare pentru dezvoltarea agriculturii moldovenești. Printre acestea se numără asigurarea recoltelor, unde statul returnează până la 70% din costul primei de asigurare. Aceasta ar proteja investițiile fermierilor și ar transfera riscul secetei către companiile de asigurări.

De asemenea, Vlah subliniază necesitatea creării unui Parc agroindustrial în Moldova, similar Zonelor Economice Libere sau Parcurilor Industriale. Un astfel de parc ar include întreprinderi de depozitare și prelucrare a produselor agricole, adăugând valoare produselor locale și reducând exportul de materii prime la prețuri mici.

„Parcul agroindustrial va fi un proiect unic pentru Moldova. Astăzi fermierii nu pot fi întotdeauna de acord între ei, deoarece ei concurează și acest lucru este normal. Dar sub patronajul statului, cu sprijinul partenerilor internaționali de dezvoltare, într-un an sau doi vom putea începe producția de produse Taste of Moldova, după exemplul Vinului Moldovei. Vinificația s-a unit sub un singur brand al țării. Folosind același principiu, este necesară unirea producătorilor agricoli și procesatorilor agricoli, îmbunătățirea calității produselor prezentate la raft sub marca comună Taste of Moldova.

Echipa mea a început să implementeze un astfel de proiect în Comrat în 2020. Vorbim despre crearea unui „Șantier de ambalare”, care să ofere servicii gospodăriilor mici și mijlocii. Serviciile includ calibrarea, ambalarea și depozitarea produselor. Această abordare vă permite  crearea unui produs omogen de la mai multe gospodării în volumul necesar. Atunci va fi mai ușor pentru producătorii noștri să satisfacă cererile partenerilor de produse și să încheie mai multe contracte. Când eram bașcanul Găgăuziei, am alocat 400 de mii de lei din Fondul de Dezvoltare Regională pentru pregătirea proiectului, iar din bugetul regional am alocat 1,2 milioane pentru începerea construcției. Partener în proiect a fost și Primăria de Comrat.”, precizează politiciana.

Irina Vlah subliniază că autoritățile regionale și locale, împreună cu întreprinderile, pot crea condiții pe termen lung pentru dezvoltarea agriculturii moldovenești, asigurând astfel un viitor mai sigur și prosper pentru fermieri.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 13:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 13:34 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.