Irina Vlah – Portret de candidat

30 Sept. 2024, 08:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Sept. 2024, 08:48 // Actual //  bani.md

Fosta bașcană a UTA Găgăuzia, Irina Vlah, a intrat în cursa pentru prezidențiale fiind susținută de „Platforma Moldova”, o asociație obștească fondată de Vlah. Politiciana s-a născut la 26 februarie 1974 în orașul Comrat. A fost căsătorită și are un copil. Irina Vlah vorbește limba română și rusă.

Și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Comrat între anii 1991 și 1996, iar între 2001 și 2008 a urmat Institutul de Istorie, Stat și Drept al Academiei de Științe a Moldovei.

Juristă de profesie, Vlah a activat în cadrul inspectoratului fiscal din Ceadîr-Lunga, fiind şefă a direcţiei juridice a UTA Găgăuzia. A fost deputată în Parlamentul Republicii Moldova între 2005 și 2015, pe listele Partidului Comuniștilor. În 2014, a demisionat din fracțiunea parlamentară și a rămas deputată neafiliată. În 2010, Irina Vlah a candidat pentru funcția de bașcană a UTA Găgăuzia, însă s-a plasat pe locul al treilea și nu a acces în turul al doilea. A mai încercat în martie 2015 la aceleași alegeri și a fost aleasă din primul tur, cu 51,01%. Vlah a fost realeasă cu 91,27% pentru al doilea mandat în anul 2019. În 2023, politiciana a anunțat lansarea asociației obștești „Platforma Moldova” și pentru câteva luni a mers prin satele țării pentru a discuta cu cetățenii, o pregătire informală pentru cursa prezindețială din toamna acestui an.

Potrivit declarației de avere și interese personale depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC), Vlah a ridicat, în 2023, de la Comitetul Executiv UTA Găgăuzia peste 510.000 de lei salariu. Politiciana are un apartament în folosință, din 2020, de 113 m.p. pe care l-ar fi primit drept donație. Imobilul ar costa 657.875 de lei. Aceeași situație și cu un garaj obținut în același an, a cărei valoare este de peste 121.000 de lei. Fosta bașcană nu indică mașini, vile și alte bunuri scumpe în declarația sa. A indicat că în 2023 ar fi obținut aproape 1.000 de lei drept dobândă de la o bancă din țara noastră.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Realitatea Live

16 Feb. 2026, 19:36
 // Categoria: Slider // Autor:  Semionov Arina
16 Feb. 2026, 19:36 // Slider //  Semionov Arina

Agenția Invest Moldova, împreună cu Asociația Investitorilor Străini, a prezentat Studiul 4.0: Impactul Investițiilor Străine Directe asupra Economiei Republicii Moldova, care arată cum capitalul străin contribuie la competitivitatea și integrarea europeană a țării. Potrivit raportului, în 2024, Republica Moldova a atras un flux net de investiții străine de 458,4 milioane USD, menținând un stoc total de 5,471 miliarde USD, semn al încrederii investitorilor în piața locală.

Studiul evidențiază că firmele cu capital străin, deși reprezintă doar 5,7% din totalul întreprinderilor, generează 13,7% din locurile de muncă și 23,2% din cifra de afaceri națională, iar productivitatea acestora este cu aproximativ 74% mai mare decât în firmele locale. În același timp, salariul mediu lunar oferit de aceste companii este cu aproape 93% mai mare decât media în sectorul privat autohton.

Uniunea Europeană continuă să fie principalul partener al Moldovei, 86% din capitalul străin fiind de proveniență europeană, ceea ce confirmă direcția strategică a țării către integrarea în lanțurile valorice ale UE. Autorii studiului subliniază că este nevoie de un cadru coerent de politici publice, care să sporească predictibilitatea mediului de afaceri, să dezvolte infrastructura și să sprijine proiectele cu valoare adăugată ridicată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

„Investițiile străine directe rămân un pilon esențial pentru creșterea competitivității și consolidarea poziției Republicii Moldova pe piața europeană”, arată raportul.