Irina Vlah - Portret de candidat

Fosta bașcană a UTA Găgăuzia, Irina Vlah, a intrat în cursa pentru prezidențiale fiind susținută de „Platforma Moldova”, o asociație obștească fondată de Vlah. Politiciana s-a născut la 26 februarie 1974 în orașul Comrat. A fost căsătorită și are un copil. Irina Vlah vorbește limba română și rusă.

Și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Comrat între anii 1991 și 1996, iar între 2001 și 2008 a urmat Institutul de Istorie, Stat și Drept al Academiei de Științe a Moldovei.

Juristă de profesie, Vlah a activat în cadrul inspectoratului fiscal din Ceadîr-Lunga, fiind şefă a direcţiei juridice a UTA Găgăuzia. A fost deputată în Parlamentul Republicii Moldova între 2005 și 2015, pe listele Partidului Comuniștilor. În 2014, a demisionat din fracțiunea parlamentară și a rămas deputată neafiliată. În 2010, Irina Vlah a candidat pentru funcția de bașcană a UTA Găgăuzia, însă s-a plasat pe locul al treilea și nu a acces în turul al doilea. A mai încercat în martie 2015 la aceleași alegeri și a fost aleasă din primul tur, cu 51,01%. Vlah a fost realeasă cu 91,27% pentru al doilea mandat în anul 2019. În 2023, politiciana a anunțat lansarea asociației obștești „Platforma Moldova” și pentru câteva luni a mers prin satele țării pentru a discuta cu cetățenii, o pregătire informală pentru cursa prezindețială din toamna acestui an.

Potrivit declarației de avere și interese personale depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC), Vlah a ridicat, în 2023, de la Comitetul Executiv UTA Găgăuzia peste 510.000 de lei salariu. Politiciana are un apartament în folosință, din 2020, de 113 m.p. pe care l-ar fi primit drept donație. Imobilul ar costa 657.875 de lei. Aceeași situație și cu un garaj obținut în același an, a cărei valoare este de peste 121.000 de lei. Fosta bașcană nu indică mașini, vile și alte bunuri scumpe în declarația sa. A indicat că în 2023 ar fi obținut aproape 1.000 de lei drept dobândă de la o bancă din țara noastră.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#portret de candidat #alegeri prezidentiale #irina vlah

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei, în perioada 2019–2022, aceasta a acceptat de 42,5 milioane de lei proveniți din fonduri ilegale pentru finanțarea activităților partidului Șor în Găgăuzia – bani virați „dintr-un grup infracțional organizat, în principal din Federația Rusă, potrivit datelor Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova.

Ulterior, în aprilie 2024, dosarul a fost înaintat în judecată pe baza acestor date, iar Guțul riscă o pedeapsă de 9 ani de pușcărie și interdicție de a deține funcții publice, conform solicitărilor procurorilor.

Investigațiile jurnaliștilor RISE Moldova, OCCRP și Washington Post arată că Șor a coordonat operațiuni de influență finanțate din Rusia, inclusiv plăți directe către alegători: în 2023 a investit peste 200.000 USD doar în campanii de publicitate pe Facebook, a fost implicat în distribuirea de plăți estimate la 15 milioane USD către aproximativ 130.000 de cetățeni moldoveni și a subsidizat proiecte infrastructurale (OrheiLand, GagauziaLand etc.) prin fundația sa – toate acestea cu scopul de a promova agenda pro-rusă.

Astfel, 42,5 milioane lei, echivalentul a 2,2 mil. EUR au fost transferați Evgheniei Guțul între 2019–2022, pe care aceasta i-a gestionat pentru activitățile partidului în Găgăuzia

Ilan Șor, acuzat de finanțări ilegale în campaniile politice, a investit zeci de milioane USD în influență media și plăți directe către cetățeni, fără ca acestea să fie legate oficial de campania Găgăuzii, dar cu impact clar asupra regiunii.