Irina Vlah - Portret de candidat

Fosta bașcană a UTA Găgăuzia, Irina Vlah, a intrat în cursa pentru prezidențiale fiind susținută de „Platforma Moldova”, o asociație obștească fondată de Vlah. Politiciana s-a născut la 26 februarie 1974 în orașul Comrat. A fost căsătorită și are un copil. Irina Vlah vorbește limba română și rusă.

Și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Comrat între anii 1991 și 1996, iar între 2001 și 2008 a urmat Institutul de Istorie, Stat și Drept al Academiei de Științe a Moldovei.

Juristă de profesie, Vlah a activat în cadrul inspectoratului fiscal din Ceadîr-Lunga, fiind şefă a direcţiei juridice a UTA Găgăuzia. A fost deputată în Parlamentul Republicii Moldova între 2005 și 2015, pe listele Partidului Comuniștilor. În 2014, a demisionat din fracțiunea parlamentară și a rămas deputată neafiliată. În 2010, Irina Vlah a candidat pentru funcția de bașcană a UTA Găgăuzia, însă s-a plasat pe locul al treilea și nu a acces în turul al doilea. A mai încercat în martie 2015 la aceleași alegeri și a fost aleasă din primul tur, cu 51,01%. Vlah a fost realeasă cu 91,27% pentru al doilea mandat în anul 2019. În 2023, politiciana a anunțat lansarea asociației obștești „Platforma Moldova” și pentru câteva luni a mers prin satele țării pentru a discuta cu cetățenii, o pregătire informală pentru cursa prezindețială din toamna acestui an.

Potrivit declarației de avere și interese personale depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC), Vlah a ridicat, în 2023, de la Comitetul Executiv UTA Găgăuzia peste 510.000 de lei salariu. Politiciana are un apartament în folosință, din 2020, de 113 m.p. pe care l-ar fi primit drept donație. Imobilul ar costa 657.875 de lei. Aceeași situație și cu un garaj obținut în același an, a cărei valoare este de peste 121.000 de lei. Fosta bașcană nu indică mașini, vile și alte bunuri scumpe în declarația sa. A indicat că în 2023 ar fi obținut aproape 1.000 de lei drept dobândă de la o bancă din țara noastră.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#portret de candidat #alegeri prezidentiale #irina vlah

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.