Istoria de succes a antreprenorului din Dănceni care crește prepelițe. „Este o afacere profitabilă”

Victor Buzatu, un tânăr din raionul Ialoveni a început o afacere cu prepelițe încă în perioada studiilor de master. A lansat afacerea împreună cu alți 2 colegi din dorința de a face cât mai repede bani, însă după o perioadă a rămas singur, scrie AgroTV.

„A început demult, din 2014, atunci când eram studenți la master. Împreună cu doi colegi, am pornit afacerea, era un moment când ne-am regăsit la master cu mult timp liber și ne gândeam cu ce să ne ocupăm. A apărut această idee, după care a urmat o perioadă de analiză, două-trei săptămâni. Atunci eram mai tineri, ne doream cât mai repede să facem bani și aceasta era activitatea care ne promitea în cel mai scurt timp să ne întoarcem investițiile, respectiv, am decis să creștem prepelițe,” afirmă Victor Buzatu, antreprenor.

Victor Buzatu a lansat afacerea împreună cu alți doi colegi, însă cei doi au renunțat și Victor a rămas singur. Acum este ajutat de familie.

„Atunci când noi am început, ele promiteau să-și întoarcă investiția în cel mai scurt timp, pentru că ele cresc relativ repede, în 45 de zile noi avem păsările mature pe care le putem sacrifica. Un alt avantaj este și spațiu mic pentru creșterea lor. Într-o încăpere de 40 m, se poate de crescut o mie de prepelițe, inclusiv loc pentru păsări mature și tineret.”

Victor Buzatu vinde carne și ouă de prepeliță, iar sezonier vinde și păsări și pui vii.

„Noi valorificăm din ele în primul rând carnea proaspătă și ouăle pentru consum. Sezonier vindem pasărea vie sau puii mici, de obicei primăvara persoanele care au gospodării pot crește și prepelițe, dar anul împrejur noi valorificăm carnea și ouăle lor.”

Antreprenorul menționează că ouăle de prepeliță au o valoarea nutrițională ridicată, în special dacă sunt consumate crude.

„Produsul acesta, pe care noi îl considerăm oușoarele de aur, recomandăm să fie consumate în stare crudă, așa poate să ne ofere toate calitățile pe care le posedă. Odată ce noi deja le preparăm, se pierde puțin din ceea ce au în interior.”

Potrivit lui Victor, creșterea de prepelițe este o afacere profitabilă, dar trebuie planificată foarte bine. De asemenea, crescătorul de prepelițe a fost afectat și de pandemia de Coronavirus.

„Da, în general este o afacere profitabilă, doar că pandemia ne-a afectat și pe noi foarte mult, pentru că activitatea noastră este una sezonieră. În primul rând, noi simțim posturile religioase. Atunci când e post, cererea la produsele noastre scade esențial, mai ales în Postul Mare și cel de Crăciun. Pe lângă asta, este o afacere care se bazează pe nunți și cumetrii, sezonul ceremoniilor,” menționează Victor Buzatu, antreprenor.

Victor Buzatu vinde carnea de prepeliță cu 130 de lei kilogramul, iar ouăle se vând cu un leu bucata.

#prepelite #afaceri de succes #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.