În opinia analiștilor de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), războiul din Ucraina are câteva faze majore: Iniţiativa rusă (februarie – iulie 2022), Iniţiativa ucraineană (iulie – noiembrie, decembrie 2022), Poziţionarea tactică – război de uzură (decembrie 2022 – februarie 2023).
Structura este dictată, într-o mare măsură, de ajutorul primit în gestionarea războiului. Iniţiativa rusă a inclus atacurile asupra oraşelor strategice Kiev, Mariupol, încercarea de a încercui Estul.
Declanşarea Iniţiativei ucrainene a venit după primirea sistemelor Himars şi a cuprins contraofensivele din Herson şi Harkov. Iniţiativa ucraineană şi Poziţionarea tactică au ca punct comun atacul şi apărarea oraşului Bahmut, iar din acest punct, la împlinirea unui an de război, se poate contura o ofensivă rusă sau contraofensivă ucraineană, conform diagramei publicate de ISW pe https://www.understandingwar.org/.
Luna martie – cel mai mare număr de victime
Cel mai mare număr de decese în rândul civililor ucraineni s-a înregistrat în luna martie 2022 – peste 3.200, conform www.statista.com. De altfel, în această perioadă forţele ruse au avut cel mai considerabil avans teritorial în interiorul Ucrainei, cu atacuri intense asupra Kievului.
Pe 2 martie, oraşul-port Mariupol din sud-estul Ucrainei a fost bombardat continuu, evacuarea fiind imposibilă, iar la Herson, forţele ruse au încheiat încercuirea.
Responsabili ucraineni au confirmat, în cursul nopţii dintre 2 şi 3 martie, prezenţa armatei ruse la Herson, pe care Moscova a anunţat că l-a cucerit dimineaţă după lupte aprige. Pe 4 martie, forţele militare ruse au preluat controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, din sud-estul Ucrainei. Ruşii au bombardat în timpul nopţii o clădire a centralei nucleare din Zaporojie, provocând un incendiu.
În a 14-a zi a invaziei în Ucraina, trupele ruse au menţinut sub încercuire oraşe precum Harkov, Sumî, Cernikov şi capitala Kiev. Pe 13 martie, forţele ruse au bombardat baza militară ucraineană de la Iavoriv, în apropiere de frontiera cu Polonia, în regiunea Lvov, în vestul Ucrainei. În aceeaşi zi, Rusia a instalat un administrator pro-rus în oraşul Melitopol din Ucraina, unul dintre primele teritorii cucerite de forţele ruse de la începutul invaziei.
Pe 15 martie, premierii Republicii Cehe, Poloniei şi Sloveniei s-au deplasat cu trenul la Kiev, aceasta fiind prima vizită a unor lideri străini în capitala Ucrainei după începerea invaziei militare ruse. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a insistat asupra necesităţii de a acorda rapid Ucrainei statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană.
Subsecretarul general al ONU pentru afaceri politice, Rosemary DiCarlo, a declarat după trei săptămâni de război în Ucraina, că situaţia era alarmantă în mod particular în Mariupol, Harkov, Sumî şi Cernihiv, unde bombardarea zonelor rezidenţiale şi a infrastructurii civile a dus la un număr mare de civili ucişi şi răniţi. De asemenea, oficialul ONU a afirmat că Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) primise raportări verificate care arătau că forţele ruse foloseau muniţii cu dispersie în zonele populate şi atacuri la întâmplare, interzise de legile umanitare internaţionale.Oficialul ONU a condamnat bombardarea unei maternităţi din Mariupol, de la 9 martie 2022, şi a exprimat îngrijorarea cu privire la siguranţa centralelor nucleare din Ucraina, afirmând că patru din cei şapte piloni de siguranţă stabiliţi de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) nu erau implementaţi la Cernobîl şi Zaporojie – cea mai mare centrală nucleară din Europa.
Ministerul rus al Apărării a declarat că a utilizat, la 18 martie, rachete hipersonice „Kinjal” pentru a distruge un depozit subteran de arme şi muniţii aeriene în vestul Ucrainei, ceea ce reprezenta o premieră în conflictul din Ucraina.
După vizita de la 25 martie 2022 a preşedintelui american, Joe Biden, în oraşul Rzeszow, situat la aproximativ 80 de kilometri de graniţa cu Ucraina, pe 26 martie, oraşul Lvov, din vestul Ucrainei, a fost ţinta a două atacuri ale forţelor ruse.
La 28 martie, autorităţile ucrainene au anunţat că au reluat controlul asupra oraşului Irpin de la periferia Kievului. La 30 şi 31 martie, atât oficiali europeni, cât şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au precizat că trupele ruse au efectuat o retragere parţială din împrejurimile Kievului. Trupele ruse au părăsit centrala de la Cernobîl pe care o ocupaseră de la începutul invaziei, au anunţat autorităţile ucrainene la 31 martie 2022.
Odată cu retragerea trupelor ruse din jurul Kievului, a ieşit la lumină masacrul de la Bucha, care a generat o nouă undă de şoc în întreaga lume. Primarul localităţii de le periferia Kievului, Anatoliy Fedoruk, declara la 6 aprilie că numărul civililor morţi se ridica la 320, majoritatea fiind ucişi prin împuşcare, iar unele cadavre aveau mâinile legate şi erau aruncate în gropi comune, conform relatărilor AP. Urmările din Bucha vor necesita ani de investigaţii şi urmărire penală, de vindecare şi reconstrucţie, raporta la 5 aprilie 2022 Institutul de Raportare a Războiului şi Păcii (IWPR).
La 8 aprilie 2022, un atac cu rachetă al Rusiei a ţintit o gară din Kramatorsk, provocând moartea a cel puţin 50 de civili, inclusiv femei şi copii, şi rănirea a peste 100 de persoane. Majoritatea încercau să se evacueze într-o zonă sigură, au transmis oficialii ucraineni. Astfel, Moscova marchează o nouă ofensivă de a cuceri regiunile Doneţk şi Luhansk.
Scufundarea crucişătorului „Moskva”, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră, după o explozie survenită la 13 aprilie, a reprezentat o lovitură dură pentru Moscova. Crucişătorul a fost lovit de două rachete ucrainene anti-navă Neptun, potrivit Kievului, sau avariat de o explozie în magazia de muniţii, potrivit Moscovei. În oricare dintre variante, scufundarea navei Moskva, ce era remorcată spre Sevastopol la 15 aprilie, a fost o pierdere simbolică pentru armata rusă.
