Președintele Statelor Unite, Joe Biden, îl nominalizează pe un fost director MasterCard la conducerea Băncii Mondiale 

23 Feb. 2023, 05:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Feb. 2023, 05:23 // Actual //  bani.md

Președintele SUA, Joe Biden, l-a nominalizat joi pe Ajay Banga pentru funcția de președinte al Băncii Mondiale, lăudând experiența sa în crearea de parteneriate public-private pentru a aborda incluziunea financiară și schimbările climatice, scrie Reuters.

Banca Mondială a declarat miercuri că se așteaptă să selecteze un nou președinte până la începutul lunii mai pentru a-l înlocui pe David Malpass, care și-a anunțat demisia săptămâna trecută.

Anunţul vine după demisia surprinzătoare a preşedintelui Băncii Mondiale, David Malpass, înaintată săptămâna trecută. Malpass, numit de fostul preşedinte Donald Trump, va părăsi conducerea băncii multilaterale de dezvoltare, care acordă finanţare de miliarde de dolari pe an economiilor în curs de dezvoltare, cu aproape un an înainte de încheierea mandatului de cinci ani. El nu a precizat motivele deciziei, spunând într-un comunicat că „după ce s-a gândit serios a decis să exploreze noi provocări”.

Scott Morris, membru senior la Center for Global Development și fost oficial al Trezoreriei SUA, a declarat: „Cred că rapiditatea nominalizării, la mai puțin de 48 de ore după ce consiliul Băncii Mondiale a lansat procesul, reflectă dorința de a descuraja orice contestatar și de a încheia rapid acest proces”.

Nominalizarea lui Banga de către Statele Unite aproape că asigură că acesta va prelua o funcție care supraveghează miliarde de dolari de finanțare, în timp ce instituția se angajează într-o serie majoră de reforme pentru a răspunde mai bine la schimbările climatice și la alte provocări presante cu care se confruntă țările în curs de dezvoltare.

De ce a fost ales de Biden

„Ajay este echipat în mod unic pentru a conduce Banca Mondială în acest moment critic al istoriei”, a declarat Biden într-un comunicat.

„El și-a petrecut mai mult de trei decenii construind și gestionând companii globale de succes care creează locuri de muncă și aduc investiții în economiile în curs de dezvoltare, precum și îndrumând organizații în perioade de schimbări fundamentale.”

Biden a evidențiat experiența lui Banga în reunirea resurselor publice și private pentru a aborda provocările urgente, cum ar fi schimbările climatice, și a spus că trecutul său, crescut în India, i-a oferit o perspectivă unică asupra modului în care banca ar putea îndeplini dublul său obiectiv de reducere a sărăciei și de extindere a prosperității.
În mod tradițional, banca a fost condusă de o persoană din Statele Unite, cel mai mare acționar al său, în timp ce Fondul Monetar Internațional (FMI) este condus de un european, însă țările în curs de dezvoltare și piețele emergente au făcut presiuni pentru a lărgi aceste opțiuni.

Nominalizarea lui Banga este prima făcută publică, dar banca va accepta nominalizări din partea altor țări membre până la 29 martie. Germania, un alt acționar important, a declarat săptămâna aceasta că postul ar trebui să revină unei femei, deoarece banca nu a fost niciodată condusă de o femeie în istoria sa de 77 de ani.

Un înalt oficial al administrației americane a declarat că nu știe dacă alte țări vor nominaliza candidați pentru acest post.

Jeff Hauser, care conduce organizația progresistă Revolving Door Project, i-a cerut lui Biden să retragă nominalizarea unui înalt funcționar al unei „firme internaționale rapace de capital privat”, care anterior lucrase doar în firme din sectorul privat.
„Nici fondurile de investiții private, nici MasterCard, nici Citigroup, nici PepsiCo, nici Nestlé, nici Dow nu promovează prosperitatea comună. Toate acestea fac mult mai mult pentru a exacerba inegalitatea decât pentru a o combate”, a declarat acesta într-un comunicat.

Cine este Ajay Banga

Crescut în India, dar în prezent cetățean american, Banga, în vârstă de 63 de ani, este vicepreședinte al General Atlantic, o firmă americană de private equity care a investit peste 800 de milioane de dolari în soluții de încărcare a vehiculelor electrice, energie solară și agricultură durabilă, și este președinte de onoare al Camerei Internaționale de Comerț.

El s-a pensionat în decembrie 2021, după 12 ani la conducerea Mastercard, unde a stabilit obiectivul de a aduce 1 miliard de persoane și 50 de milioane de microîntreprinderi și întreprinderi mici în economia digitală până în 2025 și a condus activitatea privind clima, egalitatea de gen și agricultura durabilă.
A lucrat îndeaproape cu vicepreședintele Kamala Harris în calitate de copreședinte al Parteneriatului pentru America Centrală, care a mobilizat peste 4 miliarde de dolari în fonduri publice, private și non-profit pentru a promova oportunitățile economice în nordul Americii Centrale.

Yellen a declarat că experiența lui Banga la MasterCard și activitatea sa în vederea utilizării capitalului privat în soluții climatice îl vor ajuta să atingă obiectivele băncii de a elimina sărăcia extremă și de a extinde prosperitatea comună, contribuind în același timp la evoluția instituției pentru a aborda mai bine schimbările climatice, pentru a se pregăti pentru viitoarele pandemii și pentru a atenua cauzele și consecințele profunde ale conflictelor și fragilității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Iul. 2026, 09:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
21 Iul. 2026, 09:37 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Victimele practicilor anticoncurențiale ar putea obține mai ușor despăgubiri în instanță și nu vor mai achita taxa de stat pentru a-și apăra drepturile. Un proiect de lege elaborat de Consiliul Concurenței și promovat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării introduce, pentru prima dată, un mecanism detaliat prin care persoanele și companiile afectate de înțelegeri ilegale între firme sau de abuzul de poziție dominantă vor putea solicita repararea integrală a prejudiciilor.

Potrivit notei informative, în prezent legislația Republicii Moldova prevede doar în linii generale posibilitatea de a cere despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență, fără a stabili proceduri clare. Din acest motiv, consumatorii și întreprinderile întâmpină dificultăți în recuperarea prejudiciilor, mai ales în cazurile complexe, când probele se află în posesia companiilor investigate sau a autorității de concurență. Autorii proiectului susțin că noile reguli vor facilita accesul la justiție și vor alinia legislația națională la standardele Uniunii Europene.

Proiectul prevede că orice persoană fizică sau juridică va putea solicita despăgubiri integrale, indiferent dacă a avut sau nu o relație contractuală directă cu întreprinderea care a încălcat legea. Despăgubirea va putea include prejudiciul efectiv, profitul pierdut și dobânda aferentă. Toate cererile vor fi examinate de Curtea de Apel Centru, iar reclamanții vor fi scutiți de plata taxei de stat.

O altă prevedere importantă stabilește că persoanele prejudiciate vor avea la dispoziție cinci ani pentru a cere despăgubiri, termen care începe să curgă din momentul în care acestea află despre încălcare, prejudiciul suferit și autorul faptei.

În cazul înțelegerilor de tip cartel, instanțele vor porni de la prezumția că aceste practici au dus la o creștere a prețurilor de aproximativ 20%. Companiile vizate vor putea răsturna această prezumție doar dacă vor demonstra, cu probe, că majorarea prețurilor nu s-a produs sau a fost diferită.

Proiectul introduce și sancțiuni pentru cei care încearcă să împiedice desfășurarea procesului. Persoanele fizice care refuză să prezinte probe, distrug documente sau încalcă regulile de confidențialitate riscă amenzi cuprinse între 1 000 și 500 000 de lei, iar întreprinderile pot fi sancționate cu amenzi între 0,1% și 1% din cifra de afaceri realizată în anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!