VIDEO Trenul ucrainean de probă, care a intrat prin Maramureș dupa 16 ani, s-a agățat în cablurile de pe stâlpi

Primul tren din Ucraina, care a intrat în România prin Maramureș, după 16 ani, s-a agățat în cablurile de pe stâlpi. Ca să salveze rapid momentul, un angajat a ridicat firele cu o prăjină, cât timp a trecut garnitura pe sub ele.

CFR a transmis că rolul trenului, care era unul de probă, era exact de a verifica linia CF și a gabaritului de liberă trecere pe întregul traseu, dar și că societatea care deține cablurile respective a intervenit operativ pentru întinderea lor în zona trecerii la nivel.

În ceea ce privește cablurile de fibră optică, la solicitarea Regionalei CF Cluj, societatea care deține/administrează cablurile respective a intervenit operativ pentru întinderea cablurilor în zona trecerii la nivel, fiind astfel asigurat gabaritul de liberă trecere pentru acest tip de locomotivă.

Referitor la lucrările de reparații, executate în regie proprie de Regionala CF Cluj pe linia CF Teresva (UZ) – Câmpulung la Tisa (CFR) – Sighetu Marmației – Bocicoi – Valea Vișeului (CFR) – Berlibas (UZ), în lungime de 40,44 km, acestea au fost finalizate integral până la sfârșitul anului 2022, informații pe care compania le-a anunțat oficial și se regăsesc inclusiv pe pagina oficială de facebook a companiei.

În 2012, gara din Câmpulung la Tisa a fost modernizată, o investiţie de 2,2 milioane de lei, bani de la buget. Clădirea gării a fost reparată, gardurile au fost refăcute şi au fost montate 32 de camere de supraveghere pe cei 2,5 kilometri până la graniţa cu Ucraina. În plus, la un moment dat gara avea și 4 angajați. CFR Infrastructură a susținut că renovarea gării a fost prevăzută în proiectul de securizare a graniţelor, în vederea aderării României la spaţiul Schengen.

Pe 15 noiembrie 2022, Regionala Cluj a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA a redeschis punctul feroviar de frontieră Câmpulung la Tisa, pentru circulația feroviară la granița cu Ucraina, pe relația Teresva (UZ) – Câmpulung la Tisa (CFR).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ucraina #tren #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.