Putin se consultă cu „fantomele”. Lavrov: „Consilierii lui sunt Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare şi Ecaterina cea Mare”

24 Feb. 2023, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Feb. 2023, 05:45 // Actual //  bani.md

„Putin are trei consilieri”, a răspuns Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusie. „Ivan cel Groaznic. Petru cel Mare. Şi Ecaterina cea Mare”. Dar îl admiră şi pe Iosif Stalin, potrivit altor surse.

Era ora 1 dimineaţa, 24 februarie, anul 2022. La Kremlin, Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a primit un apel telefonic. Se anunţa a fi unul tulburător.

Vladimir Putin a dat undă verde să invadeze Ucraina cu 100,000 de militari ruşi.

Cu doar câteva zile mai devreme, scrie Financial Times, preşedintele rus a chestionat consiliul său de securitate pentru opiniile lor cu privire la recunoaşterea a doi state separatiste în Donbas, o regiune industrială aflată în estul Ucrainei, într-o sesiune televizată îngrozitor de incomodă.

Era pentru prima dată când Lavrov era ţinut „în întuneric”, nefiind informat de Putin, ceea ce era foarte neobişnuit.

Deşi în luarea deciziilor în materie de politică externă erau confidenţi apropiaţi.

Cu această ocazie, apelul telefonic l-a făcut pe Lavrov unul dintre puţinii oameni care aveau vreo cunoştinţă despre planul operaţiunii militare speciale.

Conducerea de rang înalt a Kremlinului a aflat despre invazie doar când l-au văzut pe Putin declarând o „operaţiune militară specială” la televizor, în acea dimineaţă fatidică.

Mai târziu în acea zi, câteva zeci de oligarhi s-au adunat la Kremlin pentru o întâlnire organizată abia cu o zi înainte, conştienţi că invazia va declanşa sancţiuni occidentale care le-ar putea distruge imperiile financiare.

În timp ce aşteptau, unul dintre oligarhi l-a spionat pe Lavrov ieşind din altă întâlnire şi l-a presat pentru o explicaţie despre motivul pentru care Putin a decis să invadeze Ucraina şi să le compromită averile şi afacerile. Lavrov nu a avut niciun răspuns.

Uimit, oligarhul l-a întrebat pe Lavrov cum ar fi putut Putin să plănuiască o invazie atât de enormă într-un cerc atât de restrâns, atât de restrâns încât majoritatea înalţilor oficiali de la Kremlin, cabinetul economic al Rusiei şi elita sa de afaceri nu crezuseră nici măcar că este posibil să înceapă războiul.

„Are trei consilieri”, i-a răspuns Lavrov, potrivit oligarhului. „Ivan cel Groaznic. Petru cel Mare. Şi Ecaterina cea Mare”.

„Are trei consilieri”, i-a răspuns Lavrov, potrivit oligarhului. „Ivan cel Groaznic. Petru cel Mare. Şi Ecaterina cea Mare”.

Conform planului de invazie al lui Putin, trupele Rusiei urmau să cucerească Kievul în câteva zile printr-un blitzkrieg strălucitor, fără prea multă vărsare de sânge.

În timpul pandemiei, Putin a fost în mare parte îndepărtat de confidenţi şi a stat cu lunile în izolare,  în reşedinţa sa de la Valdai, unde s-a gândit la misiunea sa istorică de a afirma măreţia Rusiei, la fel ca Petru cel Mare.

„El crede că va fi amintit ca şi Petru cel Mare”, spune un fost înalt oficial.

Potrivit altor surse, Putin îl admiră şi pe Iosif Stalin şi este nostalgic după Uniunea Sovietică, considerând că destrămarea ei a fost cel mai mare dezastru al secolului 20.

Putin se află în aceeaşi situaţie ca cea a dictatorului nazist, Adolf Hitler, care în ultimele zile de dinainte de pierderea războiului, era într-un delir total, făcând planuri de operaţiuni cu armate imaginare şi consultându-se cu Frederick cel Mare al Prusiei, cu Otto von Bismark şi Frederick Barbarossa.

Hitler credea în ezoterism şi în planul milenar de a făuri cel de-al treilea Reich pentru 1000 ani şi că Germania era destinată să conducă lumea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.