iute Moldova: Planul de continuitate a afacerii – soluția pentru stabilitate în vremuri economice nesigure

În contextul economic imprevizibil de astăzi, companiile se confruntă constant cu provocări care le amenință supraviețuirea și sustenabilitatea. Sergiu Sobuleac, CEO al iute Moldova, subliniază că un plan solid de continuitate a afacerii este esențial pentru gestionarea riscurilor și menținerea operațiunilor fără întreruperi în fața perturbărilor neașteptate.

Adesea, companiile ignoră riscurile care nu sunt imediat vizibile, audibile sau tangibile. Totuși, gestionarea proactivă a riscurilor, în loc de reacția la apariția acestora, face adesea diferența între companiile de succes și celelalte.

Continuitatea afacerii ar trebui să fie o prioritate în orice domeniu unde livrarea neîntreruptă a serviciilor și protejarea încrederii clienților sunt esențiale. La iute, înțelegem că apariția incidentelor este inevitabilă, iar pregătirea preventivă este cheia minimizării pierderilor. Vă invităm să reflectați asupra importanței asigurării continuității afacerii în industria dumneavoastră și să considerați implementarea unui plan robust de continuitate pentru a proteja și consolida încrederea clienților dumneavoastră.

Pentru a atinge obiectivele, o afacere necesită o viziune pe termen lung – atât pași mici, cât și perspective pe termen lung. Dar ce facem dacă apare un obstacol? Renunțăm, închidem toate operațiunile sau începem să ne gândim cum să continuăm? Cel care a anticipat posibilele obstacole și știe cum să le evite, sau are un plan B pentru a merge mai departe, va atinge obiectivele mult mai rapid. După cum spune un vechi proverb: „Omul prevăzător își face vara sanie și iarna căruță.”

Planul de continuitate a afacerii este o expresie cunoscută de mulți, dar puțini o utilizează eficient ca instrument de gestionare a riscurilor. Este esențial să facem distincția între un plan de continuitate și un plan de recuperare, deoarece, deși sunt legate, acestea nu sunt sinonime. Planul de continuitate a afacerii vizează menținerea proceselor companiei în funcțiune cu perturbări minime, în timp ce planul de recuperare se concentrează pe restabilirea operațiunilor după o întrerupere.

Am analizat procesele de afaceri, am evaluat scenarii și am planificat acțiuni pentru a evita întreruperile și a răspunde eficient în situații dificile. Adesea, soluțiile noastre se bazează pe competența persoanelor care gestionează aceste procese. Totuși, dacă o persoană-cheie nu este disponibilă, impactul asupra afacerii poate fi semnificativ.

Atacurile cibernetice, tot mai frecvente la nivel mondial, au ca scop perturbarea funcționării proceselor sau blocarea accesului la datele companiilor pentru a solicita răscumpărări. Totuși, întreruperile în activitatea unei afaceri pot apărea și din cauze mai simple. Cu cât durata întreruperii este mai lungă, cu atât daunele pentru toți cei implicați sunt mai mari.

Companiile de succes trebuie să aibă planuri solide de continuitate a afacerii pentru toate procesele și funcțiile esențiale. Întregul lanț valoric trebuie protejat prin planuri care să minimizeze impactul obstacolelor și al întreruperilor. Aceste planuri trebuie să fie practice, dezvoltate cu ajutorul consultanților externi, dacă este necesar, dar bazate în primul rând pe cunoștințele interne despre factorii negativi potențiali și măsurile preventive.

Chiar și cu o planificare riguroasă, întreruperile se întâmplă. Totuși, impactul acestora este considerabil mai mic atunci când există soluții bine gândite și testate, gata să îmbunătățească rapid situația. Planurile de continuitate și de recuperare a afacerii nu ar trebui să adune praf pe un raft; acestea trebuie testate și actualizate regulat pentru a asigura eficiența în scenarii reale. De exemplu, dacă o întrerupere afectează simultan toți competitorii, cine va ieși învingător? Cel care a avut planuri pregătite pentru a relua rapid activitatea sau cel care va rezolva situația ad-hoc?

Mai jos sunt listate beneficiile unui plan de continuitate eficient:

Menținerea operațiunilor de afaceri în timpul și după un incident;
Recuperarea mai rapidă a operațiunilor după întreruperi;
Reducerea costurilor și a duratei întreruperii;
Diminuarea riscurilor și a expunerii financiare;
Creșterea încrederii și a fidelității clienților;
Protejarea reputației companiei.

În concluzie, investiția în resurse pentru pregătirea operațiunilor companiei în fața situațiilor neașteptate este rațională, indiferent de domeniul în care activăm, fie că este vorba despre fintech, precum iute, fie alt domeniu. Este crucial ca planurile pregătite să fie funcționale în practică, nu doar teoretice pe hârtie.

iute Moldova este o subsidiară a iute Group, o companie fintech înființată în 2008 în Estonia. Grupul este specializat în finanțare pentru consumatori, servicii de plată, servicii bancare și produse de asigurare. Deservește clienți din Albania, Bulgaria, Moldova și Macedonia de Nord. iute Group își finanțează portofoliile de credite cu acțiuni, depozite și obligațiuni garantate pe Piața reglementată a Bursei de Valori din Frankfurt și pe Lista principală Nasdaq Baltic.

#iute Moldova #Sergiu Sobuleac #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova vor fi obligate să transmită Băncii Naționale informații detaliate despre angajații a căror remunerație anuală ajunge la cel puțin 1 milion de euro, echivalentul în lei. Măsura face parte dintr-un proiect amplu de modificare a regulilor de raportare bancară, lansat de BNM pentru consultări publice.

Nu este vorba doar despre salariul propriu-zis. În calculul remunerației vor intra componentele fixe și variabile ale veniturilor, inclusiv salariile, bonusurile, plățile compensatorii sau cele pe termen lung, remunerația în acțiuni ori instrumente legate de acțiuni și contribuțiile la pensie, acolo unde acestea fac parte din pachetul de remunerare. Proiectul prevede un formular special în care BNM va colecta inclusiv numărul persoanelor cu venituri ridicate, funcția ocupată, domeniul de activitate și structura remunerației.

Raportarea nu se va limita la conducerea băncilor. În document sunt prevăzute categorii precum membrii conducerii superioare, persoanele care exercită funcții de control și ceilalți membri ai personalului. Băncile vor trebui să identifice persoanele care intră în categoria veniturilor ridicate și să se asigure că informațiile transmise BNM sunt complete și corecte. În raportare va fi indicat inclusiv numărul femeilor și bărbaților din această categorie.

BNM își propune astfel să obțină o imagine mai clară asupra modului în care sunt stabilite și distribuite remunerațiile în sectorul bancar. Proiectul transpune în cadrul național cerințele europene privind colectarea datelor despre persoanele cu venituri ridicate, iar după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, datele agregate urmează să fie transmise Autorității Bancare Europene.

Noul raport este prevăzut să fie introdus începând cu 1 ianuarie 2028 și să fie prezentat anual, până la 15 iunie a anului următor perioadei de raportare. În document sunt prevăzute raportări atât pentru băncile din Republica Moldova și sucursalele lor din străinătate, cât și pentru sucursalele din Moldova ale băncilor străine, în funcție de situația concretă a grupului bancar. Pentru anumite structuri de grup, raportarea va fi făcută și la nivel consolidat.

Proiectul BNM nu se oprește însă la salariile din sectorul bancar. O altă noutate este introducerea unui raport semestrial privind dividendele achitate acționarilor băncilor. Băncile vor trebui să raporteze data aprobării distribuirii dividendelor, data plății, tipul dividendelor, valoarea achitată, date despre acționar și contul în care au fost transferați banii. Scopul este monitorizarea mai bună a transparenței structurii de proprietate și analiza riscurilor asociate, inclusiv din perspectiva spălării banilor și finanțării terorismului.

Mai multe informații vor ajunge la BNM și despre relația băncilor cu întreprinderile mici și mijlocii. Depozitele atrase de la IMM-uri vor fi raportate separat, atât pentru depozitele la vedere, cât și pentru cele la termen, inclusiv în funcție de moneda în care sunt constituite. BNM spune că aceste date sunt necesare pentru a urmări mai exact evoluția și nivelul de dezvoltare al sectorului IMM.

Totodată, băncile vor trebui să prezinte anual informații despre activitatea sucursalelor în profil regional. Noul formular va permite BNM să vadă, pentru municipii, raioane și UTA Găgăuzia, volumul creditelor și avansurilor acordate, valoarea datoriilor financiare evaluate la cost amortizat și numărul anual al salariaților.

Proiectul mai aduce modificări în raportarea portofoliului de acreditive și garanții emise de bănci. BNM va primi informații privind beneficiarii, tipul operațiunilor, sumele și moneda, datele asumării și expirării contractelor, precum și dacă obligațiile au fost sau nu executate.

#veniturile angajaților #BNM #banci comerciale