iute Moldova: Planul de continuitate a afacerii – soluția pentru stabilitate în vremuri economice nesigure

În contextul economic imprevizibil de astăzi, companiile se confruntă constant cu provocări care le amenință supraviețuirea și sustenabilitatea. Sergiu Sobuleac, CEO al iute Moldova, subliniază că un plan solid de continuitate a afacerii este esențial pentru gestionarea riscurilor și menținerea operațiunilor fără întreruperi în fața perturbărilor neașteptate.

Adesea, companiile ignoră riscurile care nu sunt imediat vizibile, audibile sau tangibile. Totuși, gestionarea proactivă a riscurilor, în loc de reacția la apariția acestora, face adesea diferența între companiile de succes și celelalte.

Continuitatea afacerii ar trebui să fie o prioritate în orice domeniu unde livrarea neîntreruptă a serviciilor și protejarea încrederii clienților sunt esențiale. La iute, înțelegem că apariția incidentelor este inevitabilă, iar pregătirea preventivă este cheia minimizării pierderilor. Vă invităm să reflectați asupra importanței asigurării continuității afacerii în industria dumneavoastră și să considerați implementarea unui plan robust de continuitate pentru a proteja și consolida încrederea clienților dumneavoastră.

Pentru a atinge obiectivele, o afacere necesită o viziune pe termen lung – atât pași mici, cât și perspective pe termen lung. Dar ce facem dacă apare un obstacol? Renunțăm, închidem toate operațiunile sau începem să ne gândim cum să continuăm? Cel care a anticipat posibilele obstacole și știe cum să le evite, sau are un plan B pentru a merge mai departe, va atinge obiectivele mult mai rapid. După cum spune un vechi proverb: „Omul prevăzător își face vara sanie și iarna căruță.”

Planul de continuitate a afacerii este o expresie cunoscută de mulți, dar puțini o utilizează eficient ca instrument de gestionare a riscurilor. Este esențial să facem distincția între un plan de continuitate și un plan de recuperare, deoarece, deși sunt legate, acestea nu sunt sinonime. Planul de continuitate a afacerii vizează menținerea proceselor companiei în funcțiune cu perturbări minime, în timp ce planul de recuperare se concentrează pe restabilirea operațiunilor după o întrerupere.

Am analizat procesele de afaceri, am evaluat scenarii și am planificat acțiuni pentru a evita întreruperile și a răspunde eficient în situații dificile. Adesea, soluțiile noastre se bazează pe competența persoanelor care gestionează aceste procese. Totuși, dacă o persoană-cheie nu este disponibilă, impactul asupra afacerii poate fi semnificativ.

Atacurile cibernetice, tot mai frecvente la nivel mondial, au ca scop perturbarea funcționării proceselor sau blocarea accesului la datele companiilor pentru a solicita răscumpărări. Totuși, întreruperile în activitatea unei afaceri pot apărea și din cauze mai simple. Cu cât durata întreruperii este mai lungă, cu atât daunele pentru toți cei implicați sunt mai mari.

Companiile de succes trebuie să aibă planuri solide de continuitate a afacerii pentru toate procesele și funcțiile esențiale. Întregul lanț valoric trebuie protejat prin planuri care să minimizeze impactul obstacolelor și al întreruperilor. Aceste planuri trebuie să fie practice, dezvoltate cu ajutorul consultanților externi, dacă este necesar, dar bazate în primul rând pe cunoștințele interne despre factorii negativi potențiali și măsurile preventive.

Chiar și cu o planificare riguroasă, întreruperile se întâmplă. Totuși, impactul acestora este considerabil mai mic atunci când există soluții bine gândite și testate, gata să îmbunătățească rapid situația. Planurile de continuitate și de recuperare a afacerii nu ar trebui să adune praf pe un raft; acestea trebuie testate și actualizate regulat pentru a asigura eficiența în scenarii reale. De exemplu, dacă o întrerupere afectează simultan toți competitorii, cine va ieși învingător? Cel care a avut planuri pregătite pentru a relua rapid activitatea sau cel care va rezolva situația ad-hoc?

Mai jos sunt listate beneficiile unui plan de continuitate eficient:

Menținerea operațiunilor de afaceri în timpul și după un incident;
Recuperarea mai rapidă a operațiunilor după întreruperi;
Reducerea costurilor și a duratei întreruperii;
Diminuarea riscurilor și a expunerii financiare;
Creșterea încrederii și a fidelității clienților;
Protejarea reputației companiei.

În concluzie, investiția în resurse pentru pregătirea operațiunilor companiei în fața situațiilor neașteptate este rațională, indiferent de domeniul în care activăm, fie că este vorba despre fintech, precum iute, fie alt domeniu. Este crucial ca planurile pregătite să fie funcționale în practică, nu doar teoretice pe hârtie.

iute Moldova este o subsidiară a iute Group, o companie fintech înființată în 2008 în Estonia. Grupul este specializat în finanțare pentru consumatori, servicii de plată, servicii bancare și produse de asigurare. Deservește clienți din Albania, Bulgaria, Moldova și Macedonia de Nord. iute Group își finanțează portofoliile de credite cu acțiuni, depozite și obligațiuni garantate pe Piața reglementată a Bursei de Valori din Frankfurt și pe Lista principală Nasdaq Baltic.

#iute Moldova #Sergiu Sobuleac #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina