Izvorul de profituri de miliarde pentru bănci a secat: BCE vrea să interzică creditarea ultra ieftină

Banca Centrală Europeană analizează modalităţi de a împiedica băncile să obţină profituri suplimentare de miliarde de euro din schema de creditare ultra ieftină pe care a lansat-o în timpul pandemiei, odată ce va începe să majoreze ratele dobânzilor la sfârşitul acestei luni.

Împrumuturile subvenţionate în valoare de 2,2 miliarde de euro acordate băncilor de către BCE au contribuit la evitarea unei crize a creditelor în momentul crizei Covid-19. Însă, având în vedere că banca centrală intenţionează acum să majoreze ratele, aceasta ar urma să ofere un bonus de câştiguri suplimentare în valoare de până la 24 de miliarde de euro pentru creditorii din zona euro, potrivit analiştilor.

Consiliul guvernatorilor BCE urmează să discute modul în care ar putea limita marja suplimentară pe care sute de bănci o vor putea obţine din împrumuturile sale subvenţionate prin simpla plasare a acestora înapoi în depozite la banca centrală, potrivit a trei persoane familiare cu aceste planuri.

Aceste persoane au declarat că ar fi inacceptabil din punct de vedere politic ca BCE să ofere băncilor un profit susţinut de contribuabili, în timp ce creşte costurile de împrumut pentru gospodării şi întreprinderi, iar majoritatea creditorilor comerciali plătesc bonusuri personalului şi distribuie dividende investitorilor.

BCE, citat de ZF, a declarat că intenţionează să majoreze dobânda la depozite la minus 0,25% la şedinţa din 21 iulie, semnalând totodată că este probabilă o majorare mai mare în septembrie, pentru a duce dobânda peste zero pentru prima dată în ultimul deceniu, urmată de alte majorări dacă inflaţia rămâne ridicată.

O opţiune ar putea fi ca BCE să modifice termenii împrumuturilor pentru a reduce şansele băncilor de a obţine un randament automat al banilor, aşa cum le-a făcut mai atractive după ce a început pandemia în 2020.

BCE şi-a apărat împrumuturile ieftine acordate băncilor, spunând: „Fără ele, pandemia ar fi lovit mult mai puternic economia reală”. Ea a refuzat să comenteze modul în care ar putea opri creditorii să obţină câştiguri excepţionale.

Morgan Stanley a estimat că băncile ar putea obţine între 4 şi 24 de miliarde de euro de profit suplimentar dacă ar pune împrumuturile ieftine ale BCE în depozite la banca centrală începând de luna trecută şi până la sfârşitul schemei, în decembrie 2024, în funcţie parţial de cât de repede cresc ratele în lunile următoare.

O persoană informată în acest sens a declarat că BCE a estimat că câştigul total disponibil pentru bănci este aproape jumătate din estimarea maximă făcută de Morgan Stanley. Peste 740 de bănci au solicitat împrumuturile la vârful lor din iunie 2020, când au fost distribuite 1,3 mld. euro, însă numărul total de participanţi la schemă nu este disponibil public.

BCE a început să ofere împrumuturile – cunoscute sub denumirea de operaţiuni de refinanţare pe termen mai lung ţintite (TLTRO) – în septembrie 2019. Iniţial, acestea au fost disponibile la rata de depozit a BCE de minus 0,5%. Dar, după ce pandemia a lovit, BCE a redus rata la minus 1%, plătind de fapt băncilor chiar mai mult pentru a împrumuta bani, cu condiţia ca acestea să nu-şi micşoreze portofoliile de credite.

Luna trecută, BCE a readus rata TLTRO la rata de depozit. Însă, în mod esenţial, rata la credite este calculată ca medie pe durata de viaţă de trei ani a acestora. Băncile pot rambursa anticipat banii la fiecare trei luni. Luna trecută au fost efectuate rambursări anticipate în valoare de 74 de miliarde de euro, mult mai puţin decât se aştepta, ceea ce reflectă atractivitatea sporită a sistemului pe măsură ce ratele dobânzilor cresc.

„Unele bănci şi-au verificat de două ori calculele privind profitul cu BCE şi apoi au renunţat la ideea de a le rambursa anticipat”, a declarat un oficial.

Fabio Iannò, ofiţer senior de credite la Moody’s, a declarat: „Ne aşteptăm ca băncile europene să îşi păstreze TLTRO cât mai mult timp posibil, pentru că este vorba doar de bani gratis.” El a prezis că cea mai mare parte a lichidităţilor BCE nu va finanţa împrumuturi, ci va fi depozitată la banca centrală.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#profituri #miliarde #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.