Izvorul de profituri de miliarde pentru bănci a secat: BCE vrea să interzică creditarea ultra ieftină

Banca Centrală Europeană analizează modalităţi de a împiedica băncile să obţină profituri suplimentare de miliarde de euro din schema de creditare ultra ieftină pe care a lansat-o în timpul pandemiei, odată ce va începe să majoreze ratele dobânzilor la sfârşitul acestei luni.

Împrumuturile subvenţionate în valoare de 2,2 miliarde de euro acordate băncilor de către BCE au contribuit la evitarea unei crize a creditelor în momentul crizei Covid-19. Însă, având în vedere că banca centrală intenţionează acum să majoreze ratele, aceasta ar urma să ofere un bonus de câştiguri suplimentare în valoare de până la 24 de miliarde de euro pentru creditorii din zona euro, potrivit analiştilor.

Consiliul guvernatorilor BCE urmează să discute modul în care ar putea limita marja suplimentară pe care sute de bănci o vor putea obţine din împrumuturile sale subvenţionate prin simpla plasare a acestora înapoi în depozite la banca centrală, potrivit a trei persoane familiare cu aceste planuri.

Aceste persoane au declarat că ar fi inacceptabil din punct de vedere politic ca BCE să ofere băncilor un profit susţinut de contribuabili, în timp ce creşte costurile de împrumut pentru gospodării şi întreprinderi, iar majoritatea creditorilor comerciali plătesc bonusuri personalului şi distribuie dividende investitorilor.

BCE, citat de ZF, a declarat că intenţionează să majoreze dobânda la depozite la minus 0,25% la şedinţa din 21 iulie, semnalând totodată că este probabilă o majorare mai mare în septembrie, pentru a duce dobânda peste zero pentru prima dată în ultimul deceniu, urmată de alte majorări dacă inflaţia rămâne ridicată.

O opţiune ar putea fi ca BCE să modifice termenii împrumuturilor pentru a reduce şansele băncilor de a obţine un randament automat al banilor, aşa cum le-a făcut mai atractive după ce a început pandemia în 2020.

BCE şi-a apărat împrumuturile ieftine acordate băncilor, spunând: „Fără ele, pandemia ar fi lovit mult mai puternic economia reală”. Ea a refuzat să comenteze modul în care ar putea opri creditorii să obţină câştiguri excepţionale.

Morgan Stanley a estimat că băncile ar putea obţine între 4 şi 24 de miliarde de euro de profit suplimentar dacă ar pune împrumuturile ieftine ale BCE în depozite la banca centrală începând de luna trecută şi până la sfârşitul schemei, în decembrie 2024, în funcţie parţial de cât de repede cresc ratele în lunile următoare.

O persoană informată în acest sens a declarat că BCE a estimat că câştigul total disponibil pentru bănci este aproape jumătate din estimarea maximă făcută de Morgan Stanley. Peste 740 de bănci au solicitat împrumuturile la vârful lor din iunie 2020, când au fost distribuite 1,3 mld. euro, însă numărul total de participanţi la schemă nu este disponibil public.

BCE a început să ofere împrumuturile – cunoscute sub denumirea de operaţiuni de refinanţare pe termen mai lung ţintite (TLTRO) – în septembrie 2019. Iniţial, acestea au fost disponibile la rata de depozit a BCE de minus 0,5%. Dar, după ce pandemia a lovit, BCE a redus rata la minus 1%, plătind de fapt băncilor chiar mai mult pentru a împrumuta bani, cu condiţia ca acestea să nu-şi micşoreze portofoliile de credite.

Luna trecută, BCE a readus rata TLTRO la rata de depozit. Însă, în mod esenţial, rata la credite este calculată ca medie pe durata de viaţă de trei ani a acestora. Băncile pot rambursa anticipat banii la fiecare trei luni. Luna trecută au fost efectuate rambursări anticipate în valoare de 74 de miliarde de euro, mult mai puţin decât se aştepta, ceea ce reflectă atractivitatea sporită a sistemului pe măsură ce ratele dobânzilor cresc.

„Unele bănci şi-au verificat de două ori calculele privind profitul cu BCE şi apoi au renunţat la ideea de a le rambursa anticipat”, a declarat un oficial.

Fabio Iannò, ofiţer senior de credite la Moody’s, a declarat: „Ne aşteptăm ca băncile europene să îşi păstreze TLTRO cât mai mult timp posibil, pentru că este vorba doar de bani gratis.” El a prezis că cea mai mare parte a lichidităţilor BCE nu va finanţa împrumuturi, ci va fi depozitată la banca centrală.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#profituri #miliarde #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.