Izvorul de profituri de miliarde pentru bănci a secat: BCE vrea să interzică creditarea ultra ieftină

04 Iul. 2022, 17:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Iul. 2022, 17:47 // Actual //  bani.md

Banca Centrală Europeană analizează modalităţi de a împiedica băncile să obţină profituri suplimentare de miliarde de euro din schema de creditare ultra ieftină pe care a lansat-o în timpul pandemiei, odată ce va începe să majoreze ratele dobânzilor la sfârşitul acestei luni.

Împrumuturile subvenţionate în valoare de 2,2 miliarde de euro acordate băncilor de către BCE au contribuit la evitarea unei crize a creditelor în momentul crizei Covid-19. Însă, având în vedere că banca centrală intenţionează acum să majoreze ratele, aceasta ar urma să ofere un bonus de câştiguri suplimentare în valoare de până la 24 de miliarde de euro pentru creditorii din zona euro, potrivit analiştilor.

Consiliul guvernatorilor BCE urmează să discute modul în care ar putea limita marja suplimentară pe care sute de bănci o vor putea obţine din împrumuturile sale subvenţionate prin simpla plasare a acestora înapoi în depozite la banca centrală, potrivit a trei persoane familiare cu aceste planuri.

Aceste persoane au declarat că ar fi inacceptabil din punct de vedere politic ca BCE să ofere băncilor un profit susţinut de contribuabili, în timp ce creşte costurile de împrumut pentru gospodării şi întreprinderi, iar majoritatea creditorilor comerciali plătesc bonusuri personalului şi distribuie dividende investitorilor.

BCE, citat de ZF, a declarat că intenţionează să majoreze dobânda la depozite la minus 0,25% la şedinţa din 21 iulie, semnalând totodată că este probabilă o majorare mai mare în septembrie, pentru a duce dobânda peste zero pentru prima dată în ultimul deceniu, urmată de alte majorări dacă inflaţia rămâne ridicată.

O opţiune ar putea fi ca BCE să modifice termenii împrumuturilor pentru a reduce şansele băncilor de a obţine un randament automat al banilor, aşa cum le-a făcut mai atractive după ce a început pandemia în 2020.

BCE şi-a apărat împrumuturile ieftine acordate băncilor, spunând: „Fără ele, pandemia ar fi lovit mult mai puternic economia reală”. Ea a refuzat să comenteze modul în care ar putea opri creditorii să obţină câştiguri excepţionale.

Morgan Stanley a estimat că băncile ar putea obţine între 4 şi 24 de miliarde de euro de profit suplimentar dacă ar pune împrumuturile ieftine ale BCE în depozite la banca centrală începând de luna trecută şi până la sfârşitul schemei, în decembrie 2024, în funcţie parţial de cât de repede cresc ratele în lunile următoare.

O persoană informată în acest sens a declarat că BCE a estimat că câştigul total disponibil pentru bănci este aproape jumătate din estimarea maximă făcută de Morgan Stanley. Peste 740 de bănci au solicitat împrumuturile la vârful lor din iunie 2020, când au fost distribuite 1,3 mld. euro, însă numărul total de participanţi la schemă nu este disponibil public.

BCE a început să ofere împrumuturile – cunoscute sub denumirea de operaţiuni de refinanţare pe termen mai lung ţintite (TLTRO) – în septembrie 2019. Iniţial, acestea au fost disponibile la rata de depozit a BCE de minus 0,5%. Dar, după ce pandemia a lovit, BCE a redus rata la minus 1%, plătind de fapt băncilor chiar mai mult pentru a împrumuta bani, cu condiţia ca acestea să nu-şi micşoreze portofoliile de credite.

Luna trecută, BCE a readus rata TLTRO la rata de depozit. Însă, în mod esenţial, rata la credite este calculată ca medie pe durata de viaţă de trei ani a acestora. Băncile pot rambursa anticipat banii la fiecare trei luni. Luna trecută au fost efectuate rambursări anticipate în valoare de 74 de miliarde de euro, mult mai puţin decât se aştepta, ceea ce reflectă atractivitatea sporită a sistemului pe măsură ce ratele dobânzilor cresc.

„Unele bănci şi-au verificat de două ori calculele privind profitul cu BCE şi apoi au renunţat la ideea de a le rambursa anticipat”, a declarat un oficial.

Fabio Iannò, ofiţer senior de credite la Moody’s, a declarat: „Ne aşteptăm ca băncile europene să îşi păstreze TLTRO cât mai mult timp posibil, pentru că este vorba doar de bani gratis.” El a prezis că cea mai mare parte a lichidităţilor BCE nu va finanţa împrumuturi, ci va fi depozitată la banca centrală.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!