Izvorul de profituri de miliarde pentru bănci a secat: BCE vrea să interzică creditarea ultra ieftină

Banca Centrală Europeană analizează modalităţi de a împiedica băncile să obţină profituri suplimentare de miliarde de euro din schema de creditare ultra ieftină pe care a lansat-o în timpul pandemiei, odată ce va începe să majoreze ratele dobânzilor la sfârşitul acestei luni.

Împrumuturile subvenţionate în valoare de 2,2 miliarde de euro acordate băncilor de către BCE au contribuit la evitarea unei crize a creditelor în momentul crizei Covid-19. Însă, având în vedere că banca centrală intenţionează acum să majoreze ratele, aceasta ar urma să ofere un bonus de câştiguri suplimentare în valoare de până la 24 de miliarde de euro pentru creditorii din zona euro, potrivit analiştilor.

Consiliul guvernatorilor BCE urmează să discute modul în care ar putea limita marja suplimentară pe care sute de bănci o vor putea obţine din împrumuturile sale subvenţionate prin simpla plasare a acestora înapoi în depozite la banca centrală, potrivit a trei persoane familiare cu aceste planuri.

Aceste persoane au declarat că ar fi inacceptabil din punct de vedere politic ca BCE să ofere băncilor un profit susţinut de contribuabili, în timp ce creşte costurile de împrumut pentru gospodării şi întreprinderi, iar majoritatea creditorilor comerciali plătesc bonusuri personalului şi distribuie dividende investitorilor.

BCE, citat de ZF, a declarat că intenţionează să majoreze dobânda la depozite la minus 0,25% la şedinţa din 21 iulie, semnalând totodată că este probabilă o majorare mai mare în septembrie, pentru a duce dobânda peste zero pentru prima dată în ultimul deceniu, urmată de alte majorări dacă inflaţia rămâne ridicată.

O opţiune ar putea fi ca BCE să modifice termenii împrumuturilor pentru a reduce şansele băncilor de a obţine un randament automat al banilor, aşa cum le-a făcut mai atractive după ce a început pandemia în 2020.

BCE şi-a apărat împrumuturile ieftine acordate băncilor, spunând: „Fără ele, pandemia ar fi lovit mult mai puternic economia reală”. Ea a refuzat să comenteze modul în care ar putea opri creditorii să obţină câştiguri excepţionale.

Morgan Stanley a estimat că băncile ar putea obţine între 4 şi 24 de miliarde de euro de profit suplimentar dacă ar pune împrumuturile ieftine ale BCE în depozite la banca centrală începând de luna trecută şi până la sfârşitul schemei, în decembrie 2024, în funcţie parţial de cât de repede cresc ratele în lunile următoare.

O persoană informată în acest sens a declarat că BCE a estimat că câştigul total disponibil pentru bănci este aproape jumătate din estimarea maximă făcută de Morgan Stanley. Peste 740 de bănci au solicitat împrumuturile la vârful lor din iunie 2020, când au fost distribuite 1,3 mld. euro, însă numărul total de participanţi la schemă nu este disponibil public.

BCE a început să ofere împrumuturile – cunoscute sub denumirea de operaţiuni de refinanţare pe termen mai lung ţintite (TLTRO) – în septembrie 2019. Iniţial, acestea au fost disponibile la rata de depozit a BCE de minus 0,5%. Dar, după ce pandemia a lovit, BCE a redus rata la minus 1%, plătind de fapt băncilor chiar mai mult pentru a împrumuta bani, cu condiţia ca acestea să nu-şi micşoreze portofoliile de credite.

Luna trecută, BCE a readus rata TLTRO la rata de depozit. Însă, în mod esenţial, rata la credite este calculată ca medie pe durata de viaţă de trei ani a acestora. Băncile pot rambursa anticipat banii la fiecare trei luni. Luna trecută au fost efectuate rambursări anticipate în valoare de 74 de miliarde de euro, mult mai puţin decât se aştepta, ceea ce reflectă atractivitatea sporită a sistemului pe măsură ce ratele dobânzilor cresc.

„Unele bănci şi-au verificat de două ori calculele privind profitul cu BCE şi apoi au renunţat la ideea de a le rambursa anticipat”, a declarat un oficial.

Fabio Iannò, ofiţer senior de credite la Moody’s, a declarat: „Ne aşteptăm ca băncile europene să îşi păstreze TLTRO cât mai mult timp posibil, pentru că este vorba doar de bani gratis.” El a prezis că cea mai mare parte a lichidităţilor BCE nu va finanţa împrumuturi, ci va fi depozitată la banca centrală.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#profituri #miliarde #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.