Jocuri de culise la operațiunea anticorupție de la aeroport! Se urmărește a fi soc din cărți Igor Talmazan

Sorin Stati, fost angajat MoldAtsa a explicat dedesubturile operațiunii CNA de la Aeroportul Chișinău, din data de 1 aprilie, în care sunt vizați mai mulți angajați vamali, printre care și copii a trei deputați. Este vorba de Diana Cazacu, Radu Mudreac și Gheorghe Brașovschi

„Acum doi ani Diana Cazacu, fiica deputatei PAS Victoria Cazacu, fiind angajata la SIS în secția care se ocupa cu filarea și alte măsuri speciale de investigație, a depus un denunț la PCCOCS pe faptul hărțuirii sexuale înfăptuite de către Vitalie OJOG, șeful pe atunci al Direcției Generale Contrainformații (contra-spionaj). În rezultat, dosarul a fost mușamalizat, iar Diana Cazacu a fost impusă să se concedieze”, scrie Sorin Stati, într-un mesaj pe Facebook.

Potrivit lui, Acum, Vitalie Oojog, fiind șeful Direcției Economice, având competența de a monitoriza activitatea Serviciului Vamal, împreună cu colegul său de facultate de la Academia FSB, Alexandru Savca, actualul vice-director CNA, ambii fiind discipolii lui Artur Gumeniuc, generalul SIS al lui Igor DODON și membri fideli ai echipei acestuia, au reușit să se răzbune pe fosta denunțătoare.

Stati afirmă că așa numita operațiune ar fi fost coordonată cu președintele parlamentului Igor Grosu, scopul final fiind înlăturarea de la conducerea Serviciului Vamal al șefului actual Igor Talmazan și plasarea în această funcție a unei persoane docile, care să asigure înfăptuirea schemelor de proporții, sub monitorizarea sefilor corupti de la SIS, care au realizat aceasta activitate si sub conducerea lui Gumeniuc și Dodon.

„Vitalie Ojog, pe atunci șeful Direcției Generale Contrainformații (contra-spionaj), este unul din puținii colaboratori ai Serviciului de Informație și Securitate care a absolvit Academia FSB din Moscova și nu doar câteva luni de cursuri, ci întreaga perioadă de cinci ani de studii superioare, care răspândea intens informația că este șeful contra-spionajului la PAS, motivând că are susținere serioasă din partea unor persoane importante din cadrul SRI, fiind de fapt discipolul lui Artur Gumeniuc, persoana de încredere a lui Dodon, răsplătită cu gradul de general”, mai scrie fostul angajat MoldAtsa.

Stati afirmă că nu îi ia apărarea Dianei Cazacu, care fiind fosta angajată SIS cu experiență în filare, urma sa fie mult mai prudentă la executarea indicațiilor șefilor săi de la Vamă, și „nu-l apar nici pe Talmazan care în opinia mea este un bludnic și un incompetent, doar relatez faptele despre luptele interne din secta PAS, înfăptuite de clanurile rivale care se bat pentru a controla Vama, mai bine zis schemele profitabile puse pe rol încă din timpurile lui Vlad Plahotniuc și Dodon, care nu au fost stopate și documentate în perioada “vremurilor bune”, conchide fostul angajat MoldAtsa.

BANI.MD i-a contactat pe toți cei vizați, însă până la publicarea știrii nici unul dintre ei nu au răspuns pentru a veni cu o reacție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coruptie #Aeroport #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.