Bulgarii sunt în căutarea unui cumpărător pentru rafinăria rușilor de la Lukoil

03 Apr. 2024, 10:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
03 Apr. 2024, 10:59 // Bani și Afaceri //  bani.md

Prezența Lukoil în Bulgaria este mai mult decât vizibilă: rafinăria de petrol din apropiere de ţărmul Mării Negre domină peisajul, iar un sfert din locuitorii orașului situat în vecinătate fie lucrează acolo, fie au legături cu rafinăria.

Compania rusă deţine, de asemenea, peste 220 de benzinării în țară. Însă coexistența pașnică și profitabilă dintre Lukoil și Bulgaria a fost zguduită din temelii după ce Rusia a invadat Ucraina în urmă cu doi ani. Acum, Lukoil încearcă să vândă și să plece, iar guvernul bulgar caută un investitor internațional credibil care să cumpere rafinăria Lukoil Neftohim, potrivit Oikonomos Tachydromos.

„Trebuie să ne asigurăm că această companie va funcționa în mod responsabil în țară și nu va fi folosită pentru a influența politica”, a declarat recent ministrul bulgar de finanțe, Assen Vassilevo, într-un interviu acordat la Sofia. „Ne asigurăm că nu vom fi dependenți pentru aprovizionarea noastră cu resurse critice de o țară care ne vede ca fiind neprietenoasă”.

Cu toate acestea, după cum subliniază Bloomberg, ruperea legăturilor cu Rusia nu este ușoară și are de înfruntat opoziția opiniei publice. Legată de Rusia prin istorie, limba comună și prin religia ortodoxă, Bulgaria este de mult timp marcată de divizarea sa în rusofili și rusofobi. Cu doar un an înainte ca Bulgaria să adere la UE în 2007, ambasadorul Rusiei la blocul comunitar a declarat chiar că ar fi util să existe un „cal troian” în cadrul uniunii. Bulgaria depindea exclusiv de Rusia în domeniul energiei.

Angajații Lukoil spun lucruri ciudate

Dar chiar dacă tabăra anti-rusă câștigă puncte în Bulgaria, există o îngrijorare puternică în zona extinsă a rafinăriei, care este aproape de Burgas. Localnicii au ajuns atât de departe încât au acuzat Ucraina că îl sfidează pe Putin și că riscă un război de lungă durată despre care spun că s-ar putea răspândi în zona Mării Negre. Între timp, ei vorbesc cu drag despre Lukoil Neftohim, care are aproximativ 1.300 de angajați. Ei vorbesc despre rechizitele gratuite pe care le primesc copiii în prima zi de școală și despre acordarea unor salarii competitive. Se tem că zilele bune se vor termina în curând.

„Oamenii se tem – este greu să obții un loc de muncă dacă ești mai în vârstă”, a spus Yulia Alieva, care deţine un magazin de flori și cadouri în zonă. „Oamenii se tem că noul proprietar al rafinăriei va continua activitatea, dar nu sunt siguri de restul. Și bătrânii vorbesc despre război și se tem că va veni aici”.

Președintele Rumen Radev, care a refuzat în mod repetat să ofere ajutor militar Ucrainei și a contestat sancțiunile UE împotriva Rusiei, a criticat încercările de a alunga Lukoil din ţară.

Robinetele sunt închise

Bulgaria a întrerupt aprovizionarea cu gaz din Rusia după ce a refuzat să plătească în ruble, lucru care a provocat probleme unei țări care era dependentă exclusiv de Gazprom PJSC. În octombrie, Sofia a înfuriat Ungaria și Serbia prin impunerea unei taxe pentru gazul natural rusesc care tranzita teritoriul său, dar în final a renunţat.

Parlamentul de la Sofia a aprobat interzicerea importurilor de petrol rusesc, iar țara analizează soluţii alternative pentru aprovizionarea unei centrale nucleare vitale care este alimentată cu combustibil rusesc.

Deși mult mai târziu decât alte țări, Bulgaria a început oficial să trimită arme în Ucraina, iar SUA au salutat răspunsul Bulgariei, considerând rolul său crucial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.