Jurnaliștii de investigație se confruntă cu amenințări digitale tot mai mari cu privire la informațiile confidențiale

În era actuală, când accesul la informație poate deschide uși către putere, dar și către vulnerabilitate, jurnaliștii de investigație se află într-o poziție expusă în fața unui război digital în plină dezvoltare. Informațiile confidențiale și sursele de informații se transformă în ținte cu potențial mare pentru hackeri și alte părți interesate, ceea ce ridică semne de întrebare asupra securității și integrității eforturilor jurnalistice, potrivit primei zizle a a proiectului despre propagandă și alfabetizarea media din Ucraina

Amenințări la adresa Jurnalismului de Investigatie

Jurnaliștii de investigație se adâncesc adesea în subiecte care pun la îndoială status quo-ul, inclusiv structurile guvernamentale și marile corporații. Ca urmare, munca lor dezvăluie nu doar adevăruri ascunse, ci atrage și atenția celor care doresc să reprime aceste dezvăluiri. Hackerii vizează tot mai des acești jurnaliști pentru a obține informații sensibile sau pentru a compromite sursele, ceea ce subminează temelia eticii jurnalistice – păstrarea confidențialității surselor.

Risc pentru Încrederea și Credibilitatea Publicului

Pierderea sau furtul informațiilor confidențiale nu afectează doar securitatea individuală, ci subminează și încrederea publicului în organizațiile media. Jurnaliștii și instituțiile media își pun în pericol reputația și credibilitatea în cazul în care apărarea lor digitală se dovedește insuficientă. Într-o eră în care dezinformarea se răspândește rapid, asigurarea fiabilității și credibilității surselor de știri este esențială.

Măsuri de Apărare Digitală și Contramăsuri

Criptarea Datelor: Criptarea datelor atât pe dispozitive, cât și în timpul transmiterii prin rețele adaugă o protecție esențială. Acest lucru protejează informațiile sensibile de accesul neautorizat și asigură că, chiar dacă sunt interceptate, datele rămân inaccesibile.
Utilizarea VPN-urilor: Rețelele Private Virtuale (VPN-uri) oferă acces anonim la internet, ceea ce face mai dificil pentru actorii rău intenționați să urmărească activitățile online ale unui jurnalist sau să compromită conexiunile lor.
Stocare Sigură în Cloud: Deși serviciile de stocare în cloud sunt comode, păstrarea informațiilor sensibile fără criptare suplimentară deschide vulnerabilități. Utilizarea metodelor puternice de criptare când se stochează fișiere în cloud este crucială pentru protejarea împotriva accesului neautorizat.
Eliminarea Metadatelor: Metadatele atașate fișierelor pot dezvălui informații prețioase despre originea și istoricul editării unui document. Prin eliminarea metadatelor dinainte de partajare, jurnaliștii pot împiedica adversarii să obțină informații despre procesul lor de lucru.

Sfera Internațională și Contextul Istoric

Colaborarea pe subiecte internaționale sau călătoriile frecvente pot atrage atenția serviciilor de informații străine. Jurnaliștii care activează în astfel de contexte trebuie să fie extrem de vigilenți cu privire la securitatea lor digitală. De asemenea, istoricul atacurilor digitale ar putea indica un interes susținut pentru activitățile trecute, ceea ce face ca vigilența continuă și îmbunătățirea protocoalelor de securitate cibernetică să fie esențiale.

Lupta pentru Securitatea Informațiilor

Într-o eră în care atacurile digitale devin tot mai sofisticate, apărătorii adevărului și transparenței trebuie să fie bine pregătiți pentru a se apăra împotriva amenințărilor. Având în vedere că esența democrației și conștientizarea publicului sunt pe cale de a fi afectate, organizațiile media și jurnaliștii trebuie să se adapteze peisajului digital în continuă evoluție pentru a păstra integritatea muncii lor, a proteja sursele confidențiale și a asigura continuitatea presei libere și imparțiale.

Pentru a pune întrebări experților, puteți accesa canalul de Telegram al proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#investigatie #educatie #media

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.