Justiția putredă și coruptă la cheremul acoperiților! Doar o pătrime dintre corupți au fost pedepsiți

Mai multe hotărâri ale instanțelor de judecată, emise în 2021, pe dosarele contravenționale de corupție au fost supuse unei analize strategice a CNA. Specialiștii Direcției analitice au verificat 135 de hotărâri ale instanțelor de fond și 39 de decizii ale instanțelor de apel, constatând că doar 24 la sută din cazuri s-au încheiat cu sancțiuni, în prima instanță, iar 76 la sută, din numărul total de dosare, au fost încetate, anunță CNA.

Astfel, aproximativ o pătrime din contravenienți au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea contravenției și au fost pedepsiți cu amenzi și privarea dreptului de a desfășura o anumită activitate sau de a deține anumite funcții, pe când în celelalte cazuri încetarea proceselor contravenționale a survenit din motivul expirării termenului prescripției (50 de procese, sau 49%), inexistenței faptului contravenției (45 de procese, sau 44%) sau declararea nulă a procesului-verbal contravențional (7 procese, sau 7%).

În același timp, aplicarea amenzilor a fost orientată spre pragul minim, prevăzut de norma contravențională la fel ca și privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate sau a deține anumite funcții. În peste 57% din cazuri, instanțele au dispus privarea de dreptul de a ocupa funcții pe un termen de 3 luni, în timp ce termenul cuprins între 6 şi 12 luni a fost aplicat în doar 3 cazuri, ceea ce reprezintă aproximativ 9%. Analiștii CNA au mai constatat că bărbații au predominat în comiterea contravențiilor pe acte de corupție. Respectiv, 67 % din contravenții au fost comise de bărbați și 33 la sută de femei.

De asemenea, au fost analizate și domeniile, unde au fost constatate cele mai multe contravenții pe acte de corupție. Autoritățile publice locale sunt în topul instituțiilor, unde au fost identificate cele mai multe contravenții – 39 de persoane sau 31%. Acestea sunt urmate de sistemul organelor afacerilor interne – 26 de persoane sau 21% , 19 persoane, sau aproximativ 15%, fac parte din sistemul de învățământ, iar 9 contravenienți, sau aproximativ 7%, sunt angajați în întreprinderile municipale. În rest, ponderea contravenienților, care reprezintă diverse instituții, este mai mică de 5%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#justiție #coruptie #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.