Justiția putredă și coruptă la cheremul acoperiților! Doar o pătrime dintre corupți au fost pedepsiți

Mai multe hotărâri ale instanțelor de judecată, emise în 2021, pe dosarele contravenționale de corupție au fost supuse unei analize strategice a CNA. Specialiștii Direcției analitice au verificat 135 de hotărâri ale instanțelor de fond și 39 de decizii ale instanțelor de apel, constatând că doar 24 la sută din cazuri s-au încheiat cu sancțiuni, în prima instanță, iar 76 la sută, din numărul total de dosare, au fost încetate, anunță CNA.

Astfel, aproximativ o pătrime din contravenienți au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea contravenției și au fost pedepsiți cu amenzi și privarea dreptului de a desfășura o anumită activitate sau de a deține anumite funcții, pe când în celelalte cazuri încetarea proceselor contravenționale a survenit din motivul expirării termenului prescripției (50 de procese, sau 49%), inexistenței faptului contravenției (45 de procese, sau 44%) sau declararea nulă a procesului-verbal contravențional (7 procese, sau 7%).

În același timp, aplicarea amenzilor a fost orientată spre pragul minim, prevăzut de norma contravențională la fel ca și privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate sau a deține anumite funcții. În peste 57% din cazuri, instanțele au dispus privarea de dreptul de a ocupa funcții pe un termen de 3 luni, în timp ce termenul cuprins între 6 şi 12 luni a fost aplicat în doar 3 cazuri, ceea ce reprezintă aproximativ 9%. Analiștii CNA au mai constatat că bărbații au predominat în comiterea contravențiilor pe acte de corupție. Respectiv, 67 % din contravenții au fost comise de bărbați și 33 la sută de femei.

De asemenea, au fost analizate și domeniile, unde au fost constatate cele mai multe contravenții pe acte de corupție. Autoritățile publice locale sunt în topul instituțiilor, unde au fost identificate cele mai multe contravenții – 39 de persoane sau 31%. Acestea sunt urmate de sistemul organelor afacerilor interne – 26 de persoane sau 21% , 19 persoane, sau aproximativ 15%, fac parte din sistemul de învățământ, iar 9 contravenienți, sau aproximativ 7%, sunt angajați în întreprinderile municipale. În rest, ponderea contravenienților, care reprezintă diverse instituții, este mai mică de 5%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#justiție #coruptie #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.