Justiția putredă și coruptă la cheremul acoperiților! Doar o pătrime dintre corupți au fost pedepsiți

Mai multe hotărâri ale instanțelor de judecată, emise în 2021, pe dosarele contravenționale de corupție au fost supuse unei analize strategice a CNA. Specialiștii Direcției analitice au verificat 135 de hotărâri ale instanțelor de fond și 39 de decizii ale instanțelor de apel, constatând că doar 24 la sută din cazuri s-au încheiat cu sancțiuni, în prima instanță, iar 76 la sută, din numărul total de dosare, au fost încetate, anunță CNA.

Astfel, aproximativ o pătrime din contravenienți au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea contravenției și au fost pedepsiți cu amenzi și privarea dreptului de a desfășura o anumită activitate sau de a deține anumite funcții, pe când în celelalte cazuri încetarea proceselor contravenționale a survenit din motivul expirării termenului prescripției (50 de procese, sau 49%), inexistenței faptului contravenției (45 de procese, sau 44%) sau declararea nulă a procesului-verbal contravențional (7 procese, sau 7%).

În același timp, aplicarea amenzilor a fost orientată spre pragul minim, prevăzut de norma contravențională la fel ca și privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate sau a deține anumite funcții. În peste 57% din cazuri, instanțele au dispus privarea de dreptul de a ocupa funcții pe un termen de 3 luni, în timp ce termenul cuprins între 6 şi 12 luni a fost aplicat în doar 3 cazuri, ceea ce reprezintă aproximativ 9%. Analiștii CNA au mai constatat că bărbații au predominat în comiterea contravențiilor pe acte de corupție. Respectiv, 67 % din contravenții au fost comise de bărbați și 33 la sută de femei.

De asemenea, au fost analizate și domeniile, unde au fost constatate cele mai multe contravenții pe acte de corupție. Autoritățile publice locale sunt în topul instituțiilor, unde au fost identificate cele mai multe contravenții – 39 de persoane sau 31%. Acestea sunt urmate de sistemul organelor afacerilor interne – 26 de persoane sau 21% , 19 persoane, sau aproximativ 15%, fac parte din sistemul de învățământ, iar 9 contravenienți, sau aproximativ 7%, sunt angajați în întreprinderile municipale. În rest, ponderea contravenienților, care reprezintă diverse instituții, este mai mică de 5%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#justiție #coruptie #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul va acoperi în continuare 70% din costul primei de asigurare în agricultură, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului, examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 9 februarie.

Potrivit notei informative a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, menținerea cotei de 70% este considerată esențială pentru continuarea dezvoltării pieței asigurărilor agricole și pentru protejarea fermierilor în fața riscurilor climatice. Datele Banca Națională a Moldovei arată că, după intrarea în vigoare a Legii privind asigurarea în agricultură cu acordarea sprijinului financiar de către stat în 2020, asigurările în agricultură au crescut mult peste estimările inițiale. Dacă pentru anul 2022 se prognozau prime brute subscrise de aproximativ 21 de milioane de lei, în realitate acestea au ajuns la 93,2 milioane de lei.

În perioada 2022–2024, prima brută subscrisă a crescut constant, până la 129 de milioane de lei, iar suma asigurată a urcat de la circa 974 de milioane de lei la aproape 1,4 miliarde de lei. În același timp, raportul despăgubiri/prime s-a redus de la 58% la 44%. Ministerul Agriculturii apreciază că această evoluție pozitivă se datorează subvenției de 70% din costul primei de asigurare, aplicată până în prezent. O reducere a cotei ar afecta negativ interesul fermierilor pentru asigurări, iar o majorare ar pune presiune suplimentară pe Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, consideră instituția.

Din punct de vedere financiar, potrivit datelor Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, în anul 2025 au fost achitate aproximativ 110,4 milioane de lei pentru acoperirea unei părți din primele de asigurare. Pentru anul 2026, autoritățile estimează cheltuieli de circa 120 de milioane de lei din fondul național destinat agriculturii.

Nota informativă mai subliniază impactul social al măsurii. Subvenționarea asigurărilor contribuie la limitarea pierderilor catastrofale în agricultură, reduce riscul de îndatorare excesivă și sprijină menținerea activității economice în mediul rural. Totodată, fermierii beneficiază de o mai bună stabilitate a veniturilor și de un acces mai facil la finanțare, datorită reducerii riscului perceput de instituțiile de credit.

Proiectul de hotărâre urmează a fi propus spre examinare și aprobare Guvernului. Documentul va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.