Justiția putredă și coruptă la cheremul acoperiților! Doar o pătrime dintre corupți au fost pedepsiți

Mai multe hotărâri ale instanțelor de judecată, emise în 2021, pe dosarele contravenționale de corupție au fost supuse unei analize strategice a CNA. Specialiștii Direcției analitice au verificat 135 de hotărâri ale instanțelor de fond și 39 de decizii ale instanțelor de apel, constatând că doar 24 la sută din cazuri s-au încheiat cu sancțiuni, în prima instanță, iar 76 la sută, din numărul total de dosare, au fost încetate, anunță CNA.

Astfel, aproximativ o pătrime din contravenienți au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea contravenției și au fost pedepsiți cu amenzi și privarea dreptului de a desfășura o anumită activitate sau de a deține anumite funcții, pe când în celelalte cazuri încetarea proceselor contravenționale a survenit din motivul expirării termenului prescripției (50 de procese, sau 49%), inexistenței faptului contravenției (45 de procese, sau 44%) sau declararea nulă a procesului-verbal contravențional (7 procese, sau 7%).

În același timp, aplicarea amenzilor a fost orientată spre pragul minim, prevăzut de norma contravențională la fel ca și privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate sau a deține anumite funcții. În peste 57% din cazuri, instanțele au dispus privarea de dreptul de a ocupa funcții pe un termen de 3 luni, în timp ce termenul cuprins între 6 şi 12 luni a fost aplicat în doar 3 cazuri, ceea ce reprezintă aproximativ 9%. Analiștii CNA au mai constatat că bărbații au predominat în comiterea contravențiilor pe acte de corupție. Respectiv, 67 % din contravenții au fost comise de bărbați și 33 la sută de femei.

De asemenea, au fost analizate și domeniile, unde au fost constatate cele mai multe contravenții pe acte de corupție. Autoritățile publice locale sunt în topul instituțiilor, unde au fost identificate cele mai multe contravenții – 39 de persoane sau 31%. Acestea sunt urmate de sistemul organelor afacerilor interne – 26 de persoane sau 21% , 19 persoane, sau aproximativ 15%, fac parte din sistemul de învățământ, iar 9 contravenienți, sau aproximativ 7%, sunt angajați în întreprinderile municipale. În rest, ponderea contravenienților, care reprezintă diverse instituții, este mai mică de 5%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#justiție #coruptie #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.