Justiția putredă și coruptă la cheremul acoperiților! Doar o pătrime dintre corupți au fost pedepsiți

Mai multe hotărâri ale instanțelor de judecată, emise în 2021, pe dosarele contravenționale de corupție au fost supuse unei analize strategice a CNA. Specialiștii Direcției analitice au verificat 135 de hotărâri ale instanțelor de fond și 39 de decizii ale instanțelor de apel, constatând că doar 24 la sută din cazuri s-au încheiat cu sancțiuni, în prima instanță, iar 76 la sută, din numărul total de dosare, au fost încetate, anunță CNA.

Astfel, aproximativ o pătrime din contravenienți au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea contravenției și au fost pedepsiți cu amenzi și privarea dreptului de a desfășura o anumită activitate sau de a deține anumite funcții, pe când în celelalte cazuri încetarea proceselor contravenționale a survenit din motivul expirării termenului prescripției (50 de procese, sau 49%), inexistenței faptului contravenției (45 de procese, sau 44%) sau declararea nulă a procesului-verbal contravențional (7 procese, sau 7%).

În același timp, aplicarea amenzilor a fost orientată spre pragul minim, prevăzut de norma contravențională la fel ca și privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate sau a deține anumite funcții. În peste 57% din cazuri, instanțele au dispus privarea de dreptul de a ocupa funcții pe un termen de 3 luni, în timp ce termenul cuprins între 6 şi 12 luni a fost aplicat în doar 3 cazuri, ceea ce reprezintă aproximativ 9%. Analiștii CNA au mai constatat că bărbații au predominat în comiterea contravențiilor pe acte de corupție. Respectiv, 67 % din contravenții au fost comise de bărbați și 33 la sută de femei.

De asemenea, au fost analizate și domeniile, unde au fost constatate cele mai multe contravenții pe acte de corupție. Autoritățile publice locale sunt în topul instituțiilor, unde au fost identificate cele mai multe contravenții – 39 de persoane sau 31%. Acestea sunt urmate de sistemul organelor afacerilor interne – 26 de persoane sau 21% , 19 persoane, sau aproximativ 15%, fac parte din sistemul de învățământ, iar 9 contravenienți, sau aproximativ 7%, sunt angajați în întreprinderile municipale. În rest, ponderea contravenienților, care reprezintă diverse instituții, este mai mică de 5%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#justiție #coruptie #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Dorian Istrati a declarat, în cadrul audierilor publice privind fraudele comise prin platforme online de presupuse investiții, că amploarea reală a fenomenului nu poate fi stabilită în lipsa unor plângeri oficiale din partea cetățenilor. Potrivit acestuia, până în prezent autoritățile au recepționat doar 13 cereri, fiecare dintre ele vizând prejudicii de câteva sute de euro sau dolari.

„Concluziile sunt clare: sunt doar 13 cereri depuse. Asta înseamnă că nu putem vorbi de pagube de milioane și nici de 50.000 de persoane păgubite, așa cum se vehiculează în presă. Cetățenii nu își raportează pierderile, iar fără denunțuri nu putem evalua dimensiunea reală a fraudei”, a subliniat Istrati.

El a precizat că, după analizarea informațiilor primite de la toate instituțiile responsabile, comisia parlamentară va formula concluzii și recomandări pentru fiecare instituție în parte, privind acțiunile necesare pentru combaterea fraudelor financiare online.

Deputatul a accentuat că una dintre prioritățile urgente ale legislativului este adoptarea legii privind criptomonedele, în conformitate cu legislația Uniunii Europene. „Aceasta va îmbunătăți inclusiv funcționarea pieței de capital și va crea un cadru legal clar pentru domeniul activelor digitale”, a adăugat el.

Audierile au avut loc în contextul prăbușirii piramidei financiare „TUX”, operată sub acoperirea unei platforme de investiții în active digitale. La începutul lunii noiembrie, cinci persoane – inclusiv liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore. Ancheta PCCOCS indică faptul că platforma funcționa ca o schemă piramidală, cu transferuri prin companii intermediare și conturi off-shore.

Rulajul total al platformei TUX în Republica Moldova este estimat la circa 48 de milioane de euro.