Katerina Kot, Inimă Pură: Proiectul nostru ajuta comunitatea și face viața pisicilor din strada mai bună

09 Dec. 2021, 14:01
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
09 Dec. 2021, 14:01 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Cu un un an în urmă, Katerina Kot a lansat un magazin caritabil care comercializează diverse obiecte hand-made, hand made și alte obiecte cu scopul de a susține animalele din stradă, în special pisicile. Tot venitul obținut se îndreaptă spre îngrijirea, sterilizarea și adaptarea pisicilor din strada.

„Întreprinderea era consolidată pentru a continua ideea AO „Felina Urbană” care se ocupă de îngrijirea pisicilor din stradă. Noi angajăm femei și tineri care nu își doresc doar un venit, salariu, ci și care vor să facă orașul nostru un loc mai bun pentru animalele străzii în special pentru pisici.”

„Inimă Pură” este o întreprindere unică în Republica Moldova datorită viziunii pe care o promovează și a misiunii pe care o au, cea de a ajuta pisicile din stradă.

Pe viitor, fondatoarea companiei planifică să promoveze acest tip de activitate nu doar în Republica Moldova ci și peste hotarele ei.

Activitatea socială desfășurată în cadrul „Inimă Pură” are un aport deosebit pentru orașul Chișinău cât și pentru pisicile abandonate în stradă.

Proiectul nostru ajuta comunitatea și face viața pisicilor din strada mai bună, oferă protecție, hrană și cel mai principal emoții pozitive pentru fiecare cumpărător sau angajat. Fiecare client știe că nu oferă bani pentru ca afacerea să obțină profit, dar își dedică banii pentru a ajuta pe cei ce foarte des sunt ignorați atât de autorități cât și de societate.”, spune Katerina Kot. 

În viziunea Katerinei Kot, să faci antreprenoriat social înseamnă să te dedici în totalitate unui scop suprem, să îți dorești o schimbare în societate. De asemenea, ea speră ca acest tip de activitate să se dezvolte cât mai rapid în Republica Moldova, întrucât țara noastră are nevoie de afaceri sociale, care au ca scop nu doar obținerea de profit ci și soluționare unei probleme sociale.

„Fiecare antreprenor este un erou în parte pentru că a încercat și și-a asumat un risc, iar cei ce  fac asta cu o viziune clară, ce rezolvă o problemă sunt mai mult decât eroi.”

Campanie inițiată  și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.