Capitalizarea bursieră a Apple se apropie de 3.000 de miliarde dolari. Totuși, nu mai este cea mai valoroasă companie

Acţiunile Apple au crescut miercuri, 8 decembrie 2021, cu 1,6%, la 174 de dolari pe unitate. Pentru a atinge o capitalizare de 3.000 de miliarde de dolari acţiunile Apple ar trebui să fie tranzacţionate la 182,85 dolari pe unitate.

Titlurile Apple au crescut cu circa 30% în acest an, după un avans de 80% în 2020. Prin comparaţie, indicele american the S&P 500 a crescut cu 25% în aceeaşi perioadă.

Capitalizarea altor companii de peste 1.000 de miliarde de dolari, Microsoft, Amazon, Alphabet şi Tesla, au avansat cu 10%-70%.

„Apple nu pare să fie imună la fluctuaţiile forţelor economice doar datorită brandului său puternic și portofoliul său de produse noi este destul de solid”, a declarat Susannah Streeter, analist senior pentru pieţe şi investiţii la firma Hargreaves Lansdown.

Apple a ajuns la o evaluare de 1.000 de miliarde de dolari în 2018 şi doi ani mai târziu şi-a dublat valoarea.

Acţiunile Apple au depăşit deja cu 4 dolari ţinta preţului median al analiştilor, majoritatea acestora recomandând cumpărarea acestora.

Apple a pierdut temporar în acest an titlul de cea mai valoroasă companie din lume, în favoarea Microsoft, după comentarii ale directorului general Tim Cook referitoare la problemele din lanţurile de aprovizionare şi la dificultăţile de a procura semiconductori şi componente pentru fabricarea smartphone-urilor şi laptopturilor.

Microsoft mai are nevoie de circa 500 de miliarde de dolari pentru a ajunge la o capitalizare de 3.000 de miliarde de dolari.

#capitalizare bursiera #pret #Investiții #actiuni #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.