Capitalizarea bursieră a Apple se apropie de 3.000 de miliarde dolari. Totuși, nu mai este cea mai valoroasă companie

09 Dec. 2021, 12:39
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
09 Dec. 2021, 12:39 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Acţiunile Apple au crescut miercuri, 8 decembrie 2021, cu 1,6%, la 174 de dolari pe unitate. Pentru a atinge o capitalizare de 3.000 de miliarde de dolari acţiunile Apple ar trebui să fie tranzacţionate la 182,85 dolari pe unitate.

Titlurile Apple au crescut cu circa 30% în acest an, după un avans de 80% în 2020. Prin comparaţie, indicele american the S&P 500 a crescut cu 25% în aceeaşi perioadă.

Capitalizarea altor companii de peste 1.000 de miliarde de dolari, Microsoft, Amazon, Alphabet şi Tesla, au avansat cu 10%-70%.

„Apple nu pare să fie imună la fluctuaţiile forţelor economice doar datorită brandului său puternic și portofoliul său de produse noi este destul de solid”, a declarat Susannah Streeter, analist senior pentru pieţe şi investiţii la firma Hargreaves Lansdown.

Apple a ajuns la o evaluare de 1.000 de miliarde de dolari în 2018 şi doi ani mai târziu şi-a dublat valoarea.

Acţiunile Apple au depăşit deja cu 4 dolari ţinta preţului median al analiştilor, majoritatea acestora recomandând cumpărarea acestora.

Apple a pierdut temporar în acest an titlul de cea mai valoroasă companie din lume, în favoarea Microsoft, după comentarii ale directorului general Tim Cook referitoare la problemele din lanţurile de aprovizionare şi la dificultăţile de a procura semiconductori şi componente pentru fabricarea smartphone-urilor şi laptopturilor.

Microsoft mai are nevoie de circa 500 de miliarde de dolari pentru a ajunge la o capitalizare de 3.000 de miliarde de dolari.

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.