Domeniul în care Republica Moldova a dat lovitura. Cea mai mare creștere din spațiul Est-European

Industria IT din Republica Moldova a experimentat o expansiune impresionantă în ultimii ani, depășind cu mult ritmul de dezvoltare al altor țări din regiunea est-europeană. În special, în anul 2022, sectorul IT din Moldova a înregistrat o creștere de peste 30%, cifră care se situează mult peste media țărilor din aceeași zonă, potrivit declarațiilor Doina Nistor, directoarea proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID.

„În Moldova, industria IT se dezvoltă foarte rapid, cu o viteză extraordinară, deoarece în 2022 am înregistrat o creștere în domeniu de peste 30%. Aceasta reprezintă cea mai semnificativă creștere din Europa de Est, în comparație cu țările vecine. Este o veste bună, care indică existența unui talent tehnologic remarcabil în țara noastră”, a declarat Doina Nistor, conform citării de pe radiomoldova.md.

Nistor a subliniat, de asemenea, că industria IT este vitală pentru dezvoltarea altor sectoare economice, cum ar fi agricultura, contribuind la creșterea performanței acestora. În prezent, aproximativ 5% din forța de muncă a Republicii Moldova este angajată în sectorul IT.

În ceea ce privește nivelul salariilor, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică, angajații din domeniul IT beneficiază de cele mai mari remunerații, cu un salariu mediu de aproximativ 30.000 de lei.

„Salariul mediu pentru un inginer sau o persoană implicată în dezvoltarea soluțiilor software ajunge la peste treizeci de mii de lei. Aceasta este media. În funcție de rolurile ocupate, cum ar fi arhitect de proiect, management etc., salariile pot fi mult mai mari. Totuși, trebuie să luăm în considerare și competiția internațională. Nu concurăm doar local, deoarece oamenii pot lucra și de la distanță. Este esențial să reținem talentele aici, în Republica Moldova, motiv pentru care trebuie să fim competitivi și în ceea ce privește nivelul salariilor”, a confirmat Petru Hareu, directorul unei companii de IT, pentru tv8.md.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#industrie #IT #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.