Veste proastă pentru Guvern: Leul este puternic la început de 2024

În prima săptămână a anului 2024, leul moldovenesc a înregistrat o creștere remarcabilă de (+6,1%) față de euro și dolarul american, comparativ cu aceeași perioadă din 2023, conform analizei economistului Veaceslav Ioniță. Aprecierea actuală reprezintă cea mai semnificativă în ultimii 8 ani, depășind recordul anterior din 2018, când leul s-a apreciat cu 5,8% în fața perechii valutare euro și dolar american.

Într-un interval de 8 ani, leul moldovenesc s-a întărit de 6 ori față de euro și dolar, suferind doar 2 depreciări. Cel mai pronunțat declin a avut loc în 2021, cu o scădere de (-7,4%). Comparativ cu anul 2016, moneda națională moldovenească s-a întărit cu (+10,5%) în prezent.

La începutul anului, cursul oficial era de 19,27 lei/euro, cu 1,07 lei mai puțin decât în aceeași perioadă a anului anterior. Aceasta reprezintă o excepție în ultimii 6 ani, cu mențiunea că doar la începutul anului 2020, euro a avut o valoare mai slabă în fața leului.

Față de dolarul american, leul a început anul la valoarea de 17,54 lei/usd, cu o reducere de 1,63 lei față de începutul anului 2023. În ultimii 6 ani, cu excepția începutului anului 2023, dolarul american a fost relativ slab, aducând beneficii consistent în comparație cu anii precedenți.

Comparativ cu anul trecut, leul moldovenesc s-a apreciat cu (+5,3%) față de euro, atingând cea mai mare valoare din ultimii 8 ani. În ceea ce privește dolarul american, leul s-a întărit cu (+8,5%) față de anul precedent, marcând a doua apreciere în ultimii 8 ani.

Economistul Ioniță explică că aceste fluctuații sunt în strânsă legătură cu perturbările la nivel internațional ale cursului valutar dintre dolar și euro, iar leul moldovenesc rămâne constant într-o poziție intermediară, cu o tendință ușoară de a fi mai aproape de euro. Acest lucru generează variații mai semnificative în raport cu dolarul și un comportament mai echilibrat în fața euro.

Un leu puternic nu este benefic pentru Guvern. De exemplu, anul trecut aprecierea monedei naționale a generat circa 2,4 miliarde lei pierderi bugetului de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leu #apreciere #pierdere #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.