Kremlinul vrea să interzică „spălătoriile rusești” prin Republica Moldova

14 Ian. 2022, 10:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Ian. 2022, 10:48 // Actual //  bani.md

Ministerul Justiției de la Moscova a propus interzicerea retragerii banilor în străinătate pe titluri executorii.

Interdicția de a transfera fonduri în conturile organizațiilor financiare străine pe baza titlului executoriu va minimiza cazurile de legalizare a veniturilor din infracțiuni, a explicat departamentul. De asemenea, minimizează cazurile de evaziune fiscală în cadrul acestei scheme.

Proiectul de lege se află în stadiul de coordonare cu departamentele și autoritățile interesate, a adăugat Ministerul Justiției.

Banca Centrală a fost de acord că astfel de modificări minimizează operațiunile dubioase de retragere a banilor în străinătate. Inițiativa a fost susținută și de Rosfinmonitoring. Ei au remarcat că acest lucru ar permite aplicarea întregii game de măsuri legale în cazul tranzacțiilor suspecte.

Titlurile executorii sunt folosite pentru executările silite și recuperarea banilor de la debitor. Acestea sunt emise pe baza unor hotărâri judecătorești. La prezentarea unor astfel de documente, banca este obligată să transfere imediat fonduri din contul debitorului în contul recuperatorului.

Acum șapte ani Republica Moldova a fost implicată în renumita spălătorie rusească de bani.

Potrivit anchetatorilor, laundromatul rusesc a fost pus în aplicare prin intermediul unor persoane terţe şi magistraţi din Republica Moldova, care prin intermediul unor decizii de judecată confiscau sute de milioane de dolari ale unor companii ruseşti. În perioada 2010-2014, organizaţii criminale, oameni de afaceri din sectorul bancar şi cel imobiliar din Rusia, au transferat, prin aşa-zisa “spălătorie”, peste 22 de miliarde de dolari. Procesul ar fi fost ,,legalizat” de către judecătorii din Republica Moldova. Schema consta în sechestrarea conturilor deţinute de firme din Federaţia Rusă în băncile din Republica Moldova şi Letonia, care mai apoi erau trecute pe numele noilor proprietari. În cele din urmă, sumele enorme ajungeau în mai multe ţări europene. După ce presa a publicat mai multe informaţii privind Laundromat-ul rusesc, Procuratura Anticorupţie din Republica Moldova a început investigaţiile. În 2016 au fost reţinuţi 14 magistraţi şi doi executori judecătoreşti, care semnau decizii de judecată, iar mai apoi le puneau în aplicare. Potrivit anchetatorilor, în dosar ar fi fost implicaţi şi funcţionari de la Banca Naţională a Moldovei. “Spălătoria rusească” a devenit cunoscută ca una dintre cele mai mari operaţiuni de spălare de bani din istoria Europei. Această schemă frauduloasă a fost deconspirată în 2014, după o investigaţie a organizaţiei neguvernamentale “Organized Crime and Corruption Reporting Project”.

03 Oct. 2026, 20:48
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
03 Oct. 2026, 20:48 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.