Cel mai mare operator aerian din Europa a efectuat 18.000 de zboruri cu avionul gol sau aproape gol

Companiile din cadrul Lufthansa, cel mai mare operator aerian din Europa, au efectuat iarna aceasta 18.000 de zboruri care în mod normal ar fi fost anulate din cauza lipsei de pasageri, potrivit Le Soir.

Potrivit informațiilor, zborurile au fost efectuate cu avioane goale sau aproape goale doar pentru a nu pierde dreptul de aterizare și decolare pe mai multe aeroporturi majore.

Fiecare linie aeriană cumpără intervale de timp alocate pentru aterizări și decolări în aeroporturi. Înainte de pandemie, dacă o linie aeriană nu ocupa cel puțin 80% din aceste intervale cu zboruri, ea putea pierde respectivul interval. Procentul a fost revizuit la 50% după startul pandemiei, însă rămâne în continuare prea ridicat comparativ cu scăderea masivă a numărului de călători.

Pentru a-și menține drepturile de utilizare ale aeroporturilor, multe companii aeriene au preferat să efectueze zboruri chiar și cu avionul gol.

Din totalul de 18.000, aproximativ 3.000 de zboruri au aparținut Brussels Airlines (parte a Lufthansa). Vestea i-a făcut pe oficialii Guvernului belgian să le scrie reprezentanților Comisiei Europene pentru a le cere schimbarea regulilor privind rezervarea intervalelor de aterizare/decolare în aeroporturi.

Lufthansa vrea să anuleze 33.000 de zboruri până la finalul lunii martie, din cauza unui număr ridicat de anulări ale rezervărilor, cauzate de varianta Omicron a COVID-19.

#cel mai mare operator aerian #companii aeriene #zboruri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.