Cel mai mare operator aerian din Europa a efectuat 18.000 de zboruri cu avionul gol sau aproape gol

Companiile din cadrul Lufthansa, cel mai mare operator aerian din Europa, au efectuat iarna aceasta 18.000 de zboruri care în mod normal ar fi fost anulate din cauza lipsei de pasageri, potrivit Le Soir.

Potrivit informațiilor, zborurile au fost efectuate cu avioane goale sau aproape goale doar pentru a nu pierde dreptul de aterizare și decolare pe mai multe aeroporturi majore.

Fiecare linie aeriană cumpără intervale de timp alocate pentru aterizări și decolări în aeroporturi. Înainte de pandemie, dacă o linie aeriană nu ocupa cel puțin 80% din aceste intervale cu zboruri, ea putea pierde respectivul interval. Procentul a fost revizuit la 50% după startul pandemiei, însă rămâne în continuare prea ridicat comparativ cu scăderea masivă a numărului de călători.

Pentru a-și menține drepturile de utilizare ale aeroporturilor, multe companii aeriene au preferat să efectueze zboruri chiar și cu avionul gol.

Din totalul de 18.000, aproximativ 3.000 de zboruri au aparținut Brussels Airlines (parte a Lufthansa). Vestea i-a făcut pe oficialii Guvernului belgian să le scrie reprezentanților Comisiei Europene pentru a le cere schimbarea regulilor privind rezervarea intervalelor de aterizare/decolare în aeroporturi.

Lufthansa vrea să anuleze 33.000 de zboruri până la finalul lunii martie, din cauza unui număr ridicat de anulări ale rezervărilor, cauzate de varianta Omicron a COVID-19.

#cel mai mare operator aerian #companii aeriene #zboruri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.