La coada Europei. Productivitatea muncii în Moldova, printre cele mai mici de pe continent

07 Nov. 2025, 15:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2025, 15:30 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova are una dintre cele mai scăzute niveluri de productivitate a muncii din Europa, ceea ce afectează direct competitivitatea economiei și capacitatea de creștere pe termen lung, arată studiul „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, realizat de IDIS Viitorul.

Potrivit Organizației Internaționale a Muncii, în 2023 valoarea producției create în Republica Moldova a fost de doar 9 dolari SUA pe oră, de 3,3 ori mai mică decât media regională, estimată la 30 USD/oră. Țări precum România (38 USD/oră), Grecia (42 USD/oră) sau Croația (44 USD/oră) depășesc de câteva ori performanța Moldovei.

Economiștii avertizează că modelul de competitivitate bazat pe forță de muncă ieftină s-a epuizat, iar tranziția spre o economie bazată pe eficiență și inovare este prea lentă. „Încetinirea creșterii economice, combinată cu deficitul de forță de muncă provocat de migrația tinerilor, a dus la epuizarea modelului economic tradițional”, se menționează în raport.

Deși investițiile străine directe au fost atrase în ultimii ani în special prin promisiunea costurilor mici ale muncii — în sectoare precum automotive și textile — aceste industrii aduc valoare adăugată redusă, depinzând de importuri de materii prime și exporturi de produse semifabricate.

În paralel, creșterea salariilor într-un ritm mai rapid decât productivitatea, dar și emigrarea forței de muncă calificate, pun presiune pe companiile locale, care se confruntă cu o criză acută de personal.

Structura mediului antreprenorial contribuie și ea la stagnare. Din cele 63,8 mii de companii active în 2023, 87,7% sunt microîntreprinderi, cu cifră de afaceri sub 18 milioane lei și cel mult nouă angajați. Aceste firme, concentrate în agricultură și industrie ușoară, au capacități tehnologice și investiționale limitate, fiind vulnerabile la șocuri externe.

În plus, Republica Moldova a pierdut opt poziții în clasamentul Global Innovation Index 2024, coborând pe locul 68 din 133 de țări. Scorul arată o scădere a capacității de inovare, ceea ce confirmă dificultatea economiei moldovenești de a genera progres prin tehnologie și eficiență.

„Productivitatea muncii este esențială pentru creșterea nivelului de trai. Fără o creștere reală a valorii adăugate per angajat, nu putem vorbi despre o economie competitivă și sustenabilă”, concluzione IDIS Viitorul recomandă Guvernului să accelereze reformele structurale, să stimuleze investițiile în tehnologii moderne, educație și inovare și să reorienteze economia de la volum spre valoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Nov. 2026, 13:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Nov. 2026, 13:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Cele zece bănci din Republica Moldova, în primele zece luni ale anului 2026, au raportat un profit net cumulat de 4,21 miliarde de lei, cu 9,7% mai mult față de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Câștigurile sunt concentrate în special în trei bănci, care controlează împreună peste 83% din profitul întregului sector.

Lider rămâne maib, cu un profit net de 1,83 miliarde de lei. Pe poziția a doua se situează Moldindconbank, cu 1,23 miliarde de lei, urmată de Victoriabank, care a raportat un câștig de 445,3 milioane de lei.

OTP Bank ocupă locul patru, cu un profit de 407,2 milioane de lei, în timp ce FinComBank a înregistrat 105 milioane de lei, iar ProCredit Bank – 90,2 milioane de lei.

În partea inferioară a clasamentului se află Eximbank, cu un profit de 58,8 milioane de lei, Energbank – 35,5 milioane de lei, EuroCreditBank – 3,3 milioane de lei și Comertbank – 2,6 milioane de lei.

Cifrele arată că doar maib și Moldindconbank au acumulat împreună peste 3 miliarde de lei, echivalentul a aproape 73% din profitul total al sistemului bancar.

Ce mai mare pondere a profitului băncilor a fost generată de veniturile din dobânzi, care au însumat 11,09 miliarde de lei. În același timp, cheltuielile băncilor cu dobânzile s-au ridicat la 3,13 miliarde de lei, ceea ce a dus la un venit net din dobânzi de aproximativ 7,96 miliarde de lei.

Băncile au obținut venituri de 3,33 miliarde de lei din onorarii și comisioane, însă au suportat și cheltuieli aferente acestora de 2,29 miliarde de lei. Astfel, venitul net din comisioane a depășit un miliard de lei.

Încasările din diferențele de curs valutar au însumat 1,8 miliarde de lei.

Totodată, cheltuielile administrative ale sectorului bancar au ajuns la 4,23 miliarde de lei, dintre care 3,28 miliarde de lei au reprezentat cheltuielile cu personalul.

În total, băncile au raportat un profit înainte de impozitare de 4,8 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cu impozitul pe profit s-au cifrat la 591,4 milioane de lei.