La coada Europei. Productivitatea muncii în Moldova, printre cele mai mici de pe continent

Republica Moldova are una dintre cele mai scăzute niveluri de productivitate a muncii din Europa, ceea ce afectează direct competitivitatea economiei și capacitatea de creștere pe termen lung, arată studiul „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, realizat de IDIS Viitorul.

Potrivit Organizației Internaționale a Muncii, în 2023 valoarea producției create în Republica Moldova a fost de doar 9 dolari SUA pe oră, de 3,3 ori mai mică decât media regională, estimată la 30 USD/oră. Țări precum România (38 USD/oră), Grecia (42 USD/oră) sau Croația (44 USD/oră) depășesc de câteva ori performanța Moldovei.

Economiștii avertizează că modelul de competitivitate bazat pe forță de muncă ieftină s-a epuizat, iar tranziția spre o economie bazată pe eficiență și inovare este prea lentă. „Încetinirea creșterii economice, combinată cu deficitul de forță de muncă provocat de migrația tinerilor, a dus la epuizarea modelului economic tradițional”, se menționează în raport.

Deși investițiile străine directe au fost atrase în ultimii ani în special prin promisiunea costurilor mici ale muncii — în sectoare precum automotive și textile — aceste industrii aduc valoare adăugată redusă, depinzând de importuri de materii prime și exporturi de produse semifabricate.

În paralel, creșterea salariilor într-un ritm mai rapid decât productivitatea, dar și emigrarea forței de muncă calificate, pun presiune pe companiile locale, care se confruntă cu o criză acută de personal.

Structura mediului antreprenorial contribuie și ea la stagnare. Din cele 63,8 mii de companii active în 2023, 87,7% sunt microîntreprinderi, cu cifră de afaceri sub 18 milioane lei și cel mult nouă angajați. Aceste firme, concentrate în agricultură și industrie ușoară, au capacități tehnologice și investiționale limitate, fiind vulnerabile la șocuri externe.

În plus, Republica Moldova a pierdut opt poziții în clasamentul Global Innovation Index 2024, coborând pe locul 68 din 133 de țări. Scorul arată o scădere a capacității de inovare, ceea ce confirmă dificultatea economiei moldovenești de a genera progres prin tehnologie și eficiență.

„Productivitatea muncii este esențială pentru creșterea nivelului de trai. Fără o creștere reală a valorii adăugate per angajat, nu putem vorbi despre o economie competitivă și sustenabilă”, concluzione IDIS Viitorul recomandă Guvernului să accelereze reformele structurale, să stimuleze investițiile în tehnologii moderne, educație și inovare și să reorienteze economia de la volum spre valoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#productivitate #angajati #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).