La sat, eficiența energetică înseamnă să încălzim aerul: lemnul arde, facturile cresc

În lipsa unor surse energetice alternative și a programelor naționale de izolare termică a locuințelor, cea mai folosită metodă de eficientizare energetică la sate rămâne economisirea resurselor. La această concluzie au ajuns invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV.

Petru Răbdău, primarul comunei Rădeni, raionul Strășeni, a menționat că eficientizarea consumului de gaze și energie electrică este cea mai simplă modalitate de a reduce din facturi atât pentru localnici, cât și pentru autoritățile locale.

„Am încercat să menținem temperatura necesară în grădinițe, dar atunci când zilele au permis în weekend deconectam încălzirea ca la început de săptămână să o repornim. Aceste exerciții ne-au permis să facem economii. Am optimizat și iluminatul stradal după ora nouă seara, am optat pentru becuri și aparate cu un consum redus de energie. Asta ne permite să avem un consum rezonabil”, a mai spus Petru Răbdău.

Veronica Herța, directoarea executivă a organizației Green City Lab Moldova a salutat reducerea consumului de energie, dar a menționat că această metodă nu rezolvă problema pe termen lung.

„Cel mai mare consumator de energie este sectorul rezidențial care folosește aproape jumătate din resursele energetice din țară. Din păcate, cea mai mare parte din energia produsă la noi are la bază lemnul care este folosit în sobe cu un randament de 25-30 la sută, iar 70 la sută din lemnul pe care îl ardem încălzește aerul de afară. Anume această realitate face ca noi să consumăm de două ori mai multă energie pentru a ne încălzi în comparație cu țările europene”, a afirmat Veronica Herța.

Invitații emisiunii „Consens Național” au menționat că dincolo de utilizarea cu chibzuială a resurselor energetice este nevoie de diversificarea acestora, de izolare termică a locuințelor și investiții în energia regenerabilă. Potrivit lor, o altă soluție ar fi crearea unor comunități locale energetice care ar micșora factura pentru instituțiile publice de pe teritoriul unei comunități. Acestea ar permite utilizarea unor resurse comune de mai multe entități în funcție de necesități și programul lor de activitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lemne #factura #economisire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creatorul de modă italian Giorgio Armani a murit la vârsta de 91 de ani, anunță france24.

Armani, în vârstă de 91 de ani, era sinonim cu stilul și eleganța italiană modernă. El combina flerul designerului cu perspicacitatea unui om de afaceri, conducând o companie care genera aproximativ 2,3 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari) pe an. Se simțea rău de ceva vreme și a fost forțat să renunțe la prezentările grupului său de la Săptămâna Modei Masculine de la Milano din iunie, fiind prima dată în cariera sa când a ratat unul dintre evenimentele sale de pe podium. Cunoscut sub numele de „Re Giorgio” – Regele Giorgio – designerul era cunoscut pentru supravegherea fiecărui detaliu al colecției sale și a fiecărui aspect al afacerii sale, de la publicitate la aranjarea părului modelelor în timp ce acestea ies pe podium. O cameră funerară va fi amenajată sâmbătă și duminică la Milano, a anunțat compania, urmată de o înmormântare privată la o dată nespecificată.

În octombrie 2017, designerul italian anunţa că intenţionează să transfere o parte din participaţia pe care o deţine la grupul său de produse de lux Giorgio Armani SpA către o fundaţie caritabilă care îi poartă numele, în ideea de a împiedica o eventuală preluare sau divizare a grupului, transmitea Reuters.

În iunie 2024, Giorgio Armani a prezentat o colecţie masculină pentru vara anului 2025 de o eleganţă discretă, fără excentricităţi, marcată de materiale fluide şi croieli suple, informa AFP. Pe fundalul unor frunze de palmier proiectate pe un ecran şi al cântecelor de păsări, manechinele au defilat în decorul intim al Teatrului Armani de pe Via Bergognone, în cadrul Săptămânii Modei masculine de la Milano.

Vestele au fost omniprezente, purtate peste o tunică, un pulover sau chiar direct pe piele. Fularul înnodat în jurul gâtului şi pălăria cu panglică, purtată neglijent într-o mână, au completat look-ul estival imaginat de Giorgio Armani. Jacheta reinventată, fără umeri şi fără căptuşeală, emblema acestui brand încă de la înfiinţarea sa din 1975, a fost disponibilă într-un număr infinit de variante, cu sau fără revere, cu un singur sau cu un dublu şir de nasturi, uneori cu dungi fine şi întotdeauna aproape de corp.Pantalonii cu pense, susţinuţi sau nu de bretele, largi şi din ţesături uşoare, cum ar fi bumbac, in, catifea, satin şi chiar mătase. Într-un alt stil, mai degrabă oriental, frunzele de palmier au decorat cămăşi, veste şi pantaloni din mătase.

Deşi noua colecţie a fost fidelă stilului obişnuit “şic casual” al mărcii italiene, costumul strict cu cravată, în nuanţe de gri sau negru, croit pe măsură pentru oameni de afaceri, şi-a avut şi el locul său. Giorgio Armani a folosit o paletă diversă de culori, care a variat de la gri la grej, camel şi negru, trecând prin albastru închis, cu câteva tuşe de roz.