La sat, eficiența energetică înseamnă să încălzim aerul: lemnul arde, facturile cresc

În lipsa unor surse energetice alternative și a programelor naționale de izolare termică a locuințelor, cea mai folosită metodă de eficientizare energetică la sate rămâne economisirea resurselor. La această concluzie au ajuns invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV.

Petru Răbdău, primarul comunei Rădeni, raionul Strășeni, a menționat că eficientizarea consumului de gaze și energie electrică este cea mai simplă modalitate de a reduce din facturi atât pentru localnici, cât și pentru autoritățile locale.

„Am încercat să menținem temperatura necesară în grădinițe, dar atunci când zilele au permis în weekend deconectam încălzirea ca la început de săptămână să o repornim. Aceste exerciții ne-au permis să facem economii. Am optimizat și iluminatul stradal după ora nouă seara, am optat pentru becuri și aparate cu un consum redus de energie. Asta ne permite să avem un consum rezonabil”, a mai spus Petru Răbdău.

Veronica Herța, directoarea executivă a organizației Green City Lab Moldova a salutat reducerea consumului de energie, dar a menționat că această metodă nu rezolvă problema pe termen lung.

„Cel mai mare consumator de energie este sectorul rezidențial care folosește aproape jumătate din resursele energetice din țară. Din păcate, cea mai mare parte din energia produsă la noi are la bază lemnul care este folosit în sobe cu un randament de 25-30 la sută, iar 70 la sută din lemnul pe care îl ardem încălzește aerul de afară. Anume această realitate face ca noi să consumăm de două ori mai multă energie pentru a ne încălzi în comparație cu țările europene”, a afirmat Veronica Herța.

Invitații emisiunii „Consens Național” au menționat că dincolo de utilizarea cu chibzuială a resurselor energetice este nevoie de diversificarea acestora, de izolare termică a locuințelor și investiții în energia regenerabilă. Potrivit lor, o altă soluție ar fi crearea unor comunități locale energetice care ar micșora factura pentru instituțiile publice de pe teritoriul unei comunități. Acestea ar permite utilizarea unor resurse comune de mai multe entități în funcție de necesități și programul lor de activitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lemne #factura #economisire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Timpii de așteptare în punctele de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova s-au redus la jumătate pe parcursul acestui an, a declarat președintele Nicușor Dan, citat de News.ro. Oficialul a precizat că monitorizează evoluția traficului la frontieră și primește rapoarte periodice privind fluxurile de pasageri și mărfuri.

„Față de începutul lui 2025, suntem la 50%. Pe partea românească s-au dus mai mulți oameni – și în vamă, și în polițiile de frontieră. În același timp, în unele puncte au fost implementate controale mixte, care reduc timpul de procesare la jumătate. Mai sunt însă multe de făcut”, a spus Nicușor Dan, vineri seară, la Iași.

Probleme persistente pe segmentul de transport de marfă
Președintele a atras atenția că transporturile comerciale continuă să fie afectate de timpi mari de așteptare, ceea ce crește costurile de export pentru companiile din Republica Moldova.

„Avem o problemă cu transportul de marfă, pentru că orice interval de timp semnificativ care ține un TIR în vamă crește costul pentru marfa pe care Republica Moldova o exportă. Soluția este automatizarea verificărilor prin scanere, dar pentru asta e nevoie de o achiziție publică cu toate procedurile și năravurile aferente”, a declarat el.

Potrivit autorităților, controalele mixte și digitalizarea proceselor vamale vor continua să fie priorități în relația bilaterală România–Republica Moldova, în special în contextul creșterii volumului de transporturi comerciale și al intensificării exporturilor moldovenești către Uniunea Europeană.