Molecula fără steag și spectacolul gazului – Mariana Durleșteanu, mesaj tăios

Fosta consilieră financiară a gigantului petrolier KazMunayGas, Mariana Durleșteanu, a lansat critici acide la adresa autorităților, într-o postare pe Facebook, referindu-se la declarațiile recente ale ministrului Energiei al României despre originea gazului importat.

Ministrul a afirmat că „molecula de gaz nu are steag”, referindu-se la importurile de gaze, fără a confirma sau infirma dacă acestea provin din Rusia. Durleșteanu a reacționat ironic, subliniind implicațiile financiare și geopolitice ale acestor declarații.

„Sigur, sigur… Și banii plătiți pentru acest gaz „fără steag” nu au destinație, nu? Se evaporă pur și simplu în aer!”

Durleșteanu a pus sub semnul întrebării și politica energetică legată de regiunea separatistă Transnistria, acuzând o lipsă de transparență și coerență. „Deci, în Transnistria chiar nu contează de unde vine și cum ajunge produsul, important e să vină? Minunată „strategie energetică!”

În același mesaj, Mariana Durleșteanu a cerut explicații mai clare din partea autorităților: „Marele Vodă, poate clarificați cu conducerea cine și de ce face acest spectacol? Sau e prea complicat?”

Ea a încheiat postarea cu o observație directă la adresa autorităților: „Spălarea creierilor e pentru voi, noi înțelegem perfect ce se întâmplă – inclusiv partea „tehnică”.

Regiunea stângă a Nistrului a rămas fără gaze de la începutul acestui an urmare a suspendării livărilor de către Gazprom. În rezultat, locutorii au rămas fără căldură și apă caldă, iar energia electrică era livrată pe ore. Transnistria, primea de la oprirea tranzitului de gaze prin Ucraina. UE a acordat Chișinăului un ajutor de financiar de 60 de milioane de euro pentru a face față crizei energetice din regiune, însă Tiraspolul l-a refuzat.

Compania maghiară MET Gas and Energy Marketing AG, cu sediul central în Elveția, a reluat livrarea gazelor naturale în Transnistria începând de vineri, 14 februarie. Livrările au loc în cadrul unui acord pe termen scurt, care vizează consolidarea securității energetice a Republicii Moldova. Metanul este achiziționat din 50 de milioane de dolari oferit de Moscova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #gaz #bani #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.