Molecula fără steag și spectacolul gazului – Mariana Durleșteanu, mesaj tăios

Fosta consilieră financiară a gigantului petrolier KazMunayGas, Mariana Durleșteanu, a lansat critici acide la adresa autorităților, într-o postare pe Facebook, referindu-se la declarațiile recente ale ministrului Energiei al României despre originea gazului importat.

Ministrul a afirmat că „molecula de gaz nu are steag”, referindu-se la importurile de gaze, fără a confirma sau infirma dacă acestea provin din Rusia. Durleșteanu a reacționat ironic, subliniind implicațiile financiare și geopolitice ale acestor declarații.

„Sigur, sigur… Și banii plătiți pentru acest gaz „fără steag” nu au destinație, nu? Se evaporă pur și simplu în aer!”

Durleșteanu a pus sub semnul întrebării și politica energetică legată de regiunea separatistă Transnistria, acuzând o lipsă de transparență și coerență. „Deci, în Transnistria chiar nu contează de unde vine și cum ajunge produsul, important e să vină? Minunată „strategie energetică!”

În același mesaj, Mariana Durleșteanu a cerut explicații mai clare din partea autorităților: „Marele Vodă, poate clarificați cu conducerea cine și de ce face acest spectacol? Sau e prea complicat?”

Ea a încheiat postarea cu o observație directă la adresa autorităților: „Spălarea creierilor e pentru voi, noi înțelegem perfect ce se întâmplă – inclusiv partea „tehnică”.

Regiunea stângă a Nistrului a rămas fără gaze de la începutul acestui an urmare a suspendării livărilor de către Gazprom. În rezultat, locutorii au rămas fără căldură și apă caldă, iar energia electrică era livrată pe ore. Transnistria, primea de la oprirea tranzitului de gaze prin Ucraina. UE a acordat Chișinăului un ajutor de financiar de 60 de milioane de euro pentru a face față crizei energetice din regiune, însă Tiraspolul l-a refuzat.

Compania maghiară MET Gas and Energy Marketing AG, cu sediul central în Elveția, a reluat livrarea gazelor naturale în Transnistria începând de vineri, 14 februarie. Livrările au loc în cadrul unui acord pe termen scurt, care vizează consolidarea securității energetice a Republicii Moldova. Metanul este achiziționat din 50 de milioane de dolari oferit de Moscova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #gaz #bani #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.