Legile climatice ale UE ar putea aduce sfârșitul zborurilor low-cost. Sunt afectate persoanele cu venituri mici, medii

Politicile climatice ale UE, precum reforma Sistemului de Tranzacționare a Emisiilor (ETS), cresc costurile companiilor aeriene. Acestea trebuie să plătească mai mult pentru emisiile de carbon, pe măsură ce alocările gratuite de emisii sunt eliminate treptat între 2024 și 2026. În plus, reforma Directivei privind Taxarea Energiei (ETD) ar putea introduce impozite pe kerosen, crescând și mai mult costurile. De asemenea, unii lideri europeni, precum cei din Franța, propun prețuri minime pentru zborurile intra-UE. Aceste măsuri au dus deja la o creștere a prețurilor biletelor cu 20-30% comparativ cu perioada pre-pandemie. Toate aceste schimbări sunt menite să reducă emisiile de carbon, dar afectează direct accesibilitatea zborurilor low-cost pentru persoanele cu venituri mici și medii.

Avioanele private emit până la de 14 ori mai mult CO2 per pasager comparativ cu zborurile comerciale. Deși noile politici climatice ale UE cresc costurile zborurilor comerciale, ele nu afectează semnificativ utilizarea avioanelor private. Numărul de zboruri private în Europa a crescut de la sub 120.000 în 2020 la peste 500.000 în 2022. Majoritatea acestor zboruri sunt pe distanțe scurte sau medii, care ar putea fi realizate cu mijloace de transport mai puțin poluante, precum trenurile de mare viteză. Rutele cele mai frecvente pentru zborurile private includ Londra-Paris și Paris-Geneva, care sunt bine deservite de trenuri de mare viteză. Această discrepanță creează o tranziție climatică inechitabilă, în care cei bogați continuă să polueze disproporționat. Am văzut în ultima vreme cum Taylor Swift și alte vedete au fost luate în vizor de opinia publică pentru deplasările excesive.

Franța a discutat interzicerea zborurilor private și aplicarea unei super-taxe pe zborurile de lux. Olanda, prin aeroportul Amsterdam Schiphol, intenționează să restricționeze accesul avioanelor private. Spania analizează interzicerea zborurilor private pe distanțe scurte pentru a atinge obiectivul de zero emisii de CO2 până în 2050. Cu toate acestea, Comisia Europeană nu a introdus încă reglementări specifice pentru avioanele private, preferând să abordeze aviația în ansamblu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#low-cost #zboruri #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat un record istoric în exporturile de floarea-soarelui, livrând 91,3 mii de tone în luna noiembrie 2024. Acest volum depășește cu mult rezultatele lunare anterioare, inclusiv cele din februarie și aprilie 2024, când exporturile s-au situat la 72-73 mii de tone lunar, potrivit analizei lui Iurie Rija de la director executiv al Asociației „Agrocereale”..

„Expansiunea exporturilor are o motivație economică clară: prețul mediu de export în noiembrie 2024 a fost de 11,35 lei/kg, de două ori mai mare decât cel din noiembrie 2023. Această creștere semnificativă a prețurilor a determinat producătorii să valorifice recoltele pe piața internațională, preferând exportul semințelor brute în detrimentul procesării locale”, a punctat Rija.

Floarea-soarelui rămâne unica cultură cu exporturi în creștere în sezonul agricol 2024/2025. Volumul exporturilor din perioada iulie-noiembrie 2024 a crescut cu 1,5 ori față de sezonul anterior. În schimb, alte culturi agricole au înregistrat scăderi semnificative ale volumelor exportate.

În noiembrie 2024, exporturile de ulei de floarea-soarelui s-au reluat cu un volum de 21,9 mii de tone. Cu toate acestea, performanța pe întreg sezonul iulie-noiembrie 2024 rămâne modestă, cu un total de doar 33,2 mii tone exportate, în scădere cu 66% față de aceeași perioadă din 2023.

„Motivul principal al acestui declin este stagnarea prețurilor uleiului, care au rămas la un nivel mediu de 15 lei/kg. În același timp, prețurile semințelor de floarea-soarelui au crescut semnificativ, ceea ce a redus diferența de preț între materia primă și produsul procesat la doar 3,59 lei/kg în noiembrie 2024. Această marjă redusă a făcut ca producția de ulei să devină mai puțin profitabilă”, potrivit lui Rija.

Fenomenul în care exportul semințelor brute este mai profitabil decât procesarea și vânzarea uleiului nu este unic pentru Moldova. Situații similare sunt raportate în Ucraina, România și Bulgaria. Marile uzine de procesare continuă să funcționeze la marginea rentabilității sau chiar cu pierderi, pentru a-și menține cota de piață. În schimb, uzinele mai mici sunt nevoite să își sisteze activitatea sau să se orienteze către alte culturi agricole.

Această dinamică subliniază vulnerabilitățile industriei de procesare din Moldova și necesitatea unei strategii care să sprijine competitivitatea acestui sector. Creșterea exporturilor de floarea-soarelui ca materie primă ridică întrebări despre viitorul industriei și modul în care Moldova își poate valorifica mai eficient resursele agricole.