Dezvăluiri din „muzeului corupției”. Un angajat de la drumuri, pus sub acuzare în dosarul drumului Leova-Bumbăta

În această săptămână, un angajat al Agenției de Stat de Drumuri a fost pus sub acuzare în dosarul penal privind corupția la construcția drumului Leova – Bumbăta, a anunțat șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLive.

Iachimovschi a subliniat că în acest dosar sunt examinați și factori de decizie importanți, însă nu a oferit nume specifice. „Este un caz complex, iar ancheta este în desfășurare”, a precizat el, adăugând că procurorii colaborează îndeaproape cu alte instituții pentru a aduna dovezile necesare.

Anterior, primarul orașului Leova, Alexandru Bujoreanu susținea că a cerut ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, și președintelui Maia Sandu să facă publice contractele de execuție, inclusiv devizele de cheltuieli, pentru a clarifica situația. „Spînu a făcut publice documentele, însă ce vreți este acolo numai nu devizele de cheltuieli,” a spus primarul.

Primarul a adăugat că Centrul Național Anticorupție (CNA) a realizat o expertiză a contractelor, dezvăluind costuri supraestimate cuprinse între 3 și 4 milioane de euro. Bujoreanu a solicitat încă o dată ministrului Spînu să publice devizele de cheltuieli pentru a clarifica aceste discrepanțe.

„Dacă este adevărat că există o expertiză, aceasta ar fi stat la baza pornirii urmăririi penale împotriva șefului Administrației de Stat a Drumurilor. Crede cineva că un șef de întreprindere semnează un contract de 262 milioane de lei fără să cunoască ministrul? Nu este așa. Mai mult, lucrările au început în iulie, dar contractul a fost semnat în septembrie. Ce companie începe lucrările în avans fără să aibă certitudinea că va fi selectată? Ulterior, în luna februarie, Spînu pleacă la președinție. Aici sunt foarte multe semne de întrebare. Eu sunt martor în acel dosar,” a punctat Bujoreanu.

Costul lucrărilor de construcție a drumului de acces – 3,6 km – și a infrastructurii punctului de frontieră Leova – Bumbăta se ridică la suma de 252,23 milioane de lei, iar finalizarea lucrărilor era planificată pentru luna noiembrie a acestui an. Iinițial, pentru construcția drumului erau prevăzuți 260 de milioane de lei.

Un calcul elementar arată că fiecare kilometru de drum a costat circa 3,5 milioane de euro, fiind cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buumbata #leova #drum #coruptie #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie