Lemne este noul vicepreședinte CNPF. Ce intenționează să facă

Vitalie Lemne este noul vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare. El a fost votat astăzi de Parlament pentru un mandat de 5 ani, după ce acum o lună conducerea instituției a fost demisă in corpore.

Înainte de a fi numit, Vitalie Lemne a declarat în cadrul ședinței Parlamentului că pe domeniul asigurărilor vor fi întreprinse măsuri pentru verificări mai stricte a companiilor. Va fi efectuat un raport de audit pentru verificarea companiilor de asigurări, calitatea capitalului, dar și calitatea rapoartelor de audit locali. Trebuie să fie oferită noilor produse. Vom încerca să asigurarea obligatorie a bunurilor imobile. Totodată, vom pune accentul pe digitalizare și pe dezvoltarea asigurărilor în agricultură.

Pe domeniul de microfinanțare, Lemne a precizat că este destul de dezvoltat, însă există probleme pe domeniul de supraveghere, care trebuie să fie mult mai dur. Va fi pus accent pe protecția consumatorului final. Nu vorbesc doar de dobânzile exorbitante, ci faptul că se impun anumite condiții pe care debitorii le suportă. Niște costuri foarte mari suportate sub formă de penalități. Totodată, este vorba și de aspectul riscului financiar care este pus pe spatele debitorului de companiile de microfinanțare.

În data de 9 septembrie, Parlamentul a votat demisia in corpore a conducerii Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Este vorba de președintele CNPF, Valeriu Chițan, vicepreședinții Nina Dosca și Iurie Filip, precum și membrii comisiei, Victor Captari și Viorel Miron. Aceștia au fost acuzați inclusiv de faptul că au admis îndatorarea populației la organizațiile de creditare nebancară.

#microfinanțre #numire #asigurări

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.