Licitații aranjate și milioane sifonate! Dragalin rupe tăcerea în dosarul construcției drumului Leova-Bumbăta

02 Feb. 2025, 22:03
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2025, 22:03 // Actual //  Ursu Victor

În cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a explicat circumstanțele care au stat la baza deschiderii unui dosar penal privind construcția drumului Leova-Bumbăta. Un proiect care a constat în realizarea a aproximativ 4 kilometri de drum.

Conform declarațiilor Veronicăi Dragalin, dosarul a fost inițiat pe baza unor suspiciuni de abuz de putere, adică situații în care funcționarii publici ar fi încălcat prevederi legale, cauzând prejudicii bugetului de stat.

„În procesul de realizare a proiectului au fost două etape principale. Este vorba de proiectare cu desemnarea unei companii care să estimeze costurile și să creeze un plan tehnic pentru construcție și executarea lucărilor  – selectarea unei companii pentru construirea efectivă a drumului. În ambele cazuri, procedurile de achiziții publice au ridicat suspiciuni, suficiente pentru a declanșa o investigație”, a explicat Dragalin.

Potrivit ei, compania de construcție a început lucrările în iunie 2022, însă contractul oficial a fost semnat abia în septembrie 2022, indicând o posibilă neregularitate legată de atribuirea licitației.

„În ceea ce privește compania de proiectare, solicitările de oferte au fost trimise către patru companii. Totuși, invitația pentru una dintre ele a fost transmisă înaintea celorlalte, iar răspunsul a venit rapid, contractul fiind semnat înainte ca alte companii să poată depune ofertele. Această firmă a încasat aproximativ 2 milioane de lei, ulterior transferând bani unei companii legate de soția actualului șef al Agenției de Stat a Drumurilor (ASD)”, a punctat Dragalin.

Dragalin a subliniat că deschiderea unui dosar penal nu reprezintă o concluzie privind existența unor ilegalități, ci doar un pas necesar pentru a investiga suspiciunile apărute.

„Când sunt așa de multe circumstanțe care ridică întrebări, avem suspiciuni. Asta nu înseamnă că deodată știm că aici sunt comise ilegalități,” a declarat aceasta.

În prezent, în dosar există două persoane cu statut de bănuit. Este vorba de șeful Administrației de Stat a Drumurilor, Sergiu Behjan și un administrator al unei companii private. Or, prejudiciul estimat urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei.

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Costurile totale se ridică la 260 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Sept. 2026, 09:22
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
29 Sept. 2026, 09:22 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Băncile din Republica Moldova vor fi obligate să transmită Băncii Naționale informații detaliate despre angajații a căror remunerație anuală ajunge la cel puțin 1 milion de euro, echivalentul în lei. Măsura face parte dintr-un proiect amplu de modificare a regulilor de raportare bancară, lansat de BNM pentru consultări publice.

Nu este vorba doar despre salariul propriu-zis. În calculul remunerației vor intra componentele fixe și variabile ale veniturilor, inclusiv salariile, bonusurile, plățile compensatorii sau cele pe termen lung, remunerația în acțiuni ori instrumente legate de acțiuni și contribuțiile la pensie, acolo unde acestea fac parte din pachetul de remunerare. Proiectul prevede un formular special în care BNM va colecta inclusiv numărul persoanelor cu venituri ridicate, funcția ocupată, domeniul de activitate și structura remunerației.

Raportarea nu se va limita la conducerea băncilor. În document sunt prevăzute categorii precum membrii conducerii superioare, persoanele care exercită funcții de control și ceilalți membri ai personalului. Băncile vor trebui să identifice persoanele care intră în categoria veniturilor ridicate și să se asigure că informațiile transmise BNM sunt complete și corecte. În raportare va fi indicat inclusiv numărul femeilor și bărbaților din această categorie.

BNM își propune astfel să obțină o imagine mai clară asupra modului în care sunt stabilite și distribuite remunerațiile în sectorul bancar. Proiectul transpune în cadrul național cerințele europene privind colectarea datelor despre persoanele cu venituri ridicate, iar după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, datele agregate urmează să fie transmise Autorității Bancare Europene.

Noul raport este prevăzut să fie introdus începând cu 1 ianuarie 2028 și să fie prezentat anual, până la 15 iunie a anului următor perioadei de raportare. În document sunt prevăzute raportări atât pentru băncile din Republica Moldova și sucursalele lor din străinătate, cât și pentru sucursalele din Moldova ale băncilor străine, în funcție de situația concretă a grupului bancar. Pentru anumite structuri de grup, raportarea va fi făcută și la nivel consolidat.

Proiectul BNM nu se oprește însă la salariile din sectorul bancar. O altă noutate este introducerea unui raport semestrial privind dividendele achitate acționarilor băncilor. Băncile vor trebui să raporteze data aprobării distribuirii dividendelor, data plății, tipul dividendelor, valoarea achitată, date despre acționar și contul în care au fost transferați banii. Scopul este monitorizarea mai bună a transparenței structurii de proprietate și analiza riscurilor asociate, inclusiv din perspectiva spălării banilor și finanțării terorismului.

Mai multe informații vor ajunge la BNM și despre relația băncilor cu întreprinderile mici și mijlocii. Depozitele atrase de la IMM-uri vor fi raportate separat, atât pentru depozitele la vedere, cât și pentru cele la termen, inclusiv în funcție de moneda în care sunt constituite. BNM spune că aceste date sunt necesare pentru a urmări mai exact evoluția și nivelul de dezvoltare al sectorului IMM.

Totodată, băncile vor trebui să prezinte anual informații despre activitatea sucursalelor în profil regional. Noul formular va permite BNM să vadă, pentru municipii, raioane și UTA Găgăuzia, volumul creditelor și avansurilor acordate, valoarea datoriilor financiare evaluate la cost amortizat și numărul anual al salariaților.

Proiectul mai aduce modificări în raportarea portofoliului de acreditive și garanții emise de bănci. BNM va primi informații privind beneficiarii, tipul operațiunilor, sumele și moneda, datele asumării și expirării contractelor, precum și dacă obligațiile au fost sau nu executate.