Livrările pe mare cresc, dar veniturile Rusiei din exportul de petrol scad

Chiar dacă livrările pe mare au atins cel mai ridicat nivel din ultimele şase săptămâni, din cauza discounturilor masive pe care trebuie să le ofere Moscova cumpărătorilor din Asia pentru a achiziţiona petrolul respins de Europa, veniturile din exporturile de petrol au scăzut considerabil.

Livrările totale de ţiţei pe mare au urcat semnificativ în perioada 28 mai – 3 iunie, ajungând la cel mai ridicat nivel din aprilie. Astfel, un total de 38 de petroliere au fost încărcate cu 27,6 milioane de barili de ţiţei din terminalele ruseşti de export. Fluxul mediu se ridică la 3,94 milioane de barili de ţiţei pe zi, un avans de 10% faţă de nivelul de 3,58 milioane de barili de ţiţei în săptămâna care s-a încheiat în 27 mai.

În timp ce decizia companiilor europene de a nu mai cumpăra petrol rusesc a reorientat volume semnificative de ţiţei către Asia, până acum impactul asupra nivelului general al livrărilor de ţiţei este redus. În mai, în porturile din India au ajuns zilnic aproximativ 660.000 barili de ţiţei rusesc, în creştere faţă de aproximativ 270.000 barili pe zi luna precedentă.

În timp ce livrările au crescut în perioada 28 mai – 3 iunie, veniturile Moscovei de pe urma taxelor la export au scăzut cu nouă milioane de dolari, sau 5%, la 162 milioane de dolari, notează Agerpres.

Analiză Reuters. Embargoul petrolier al UE va afecta Rusia mai mult decât Europa

Uniunea Europeană a decis să interzică majoritatea importurilor de petrol rusești. Înlocuirea țițeiului Ural cu cu țițeiul Brent, mai scump, va umfla și mai mult factura la energie a blocului comunitar. Totuși, embargoul va afecta mai mult Rusia și va ajuta la stoparea mașinii de război a lui Vladimir Putin, arată o analiză Reuters.

Noul pachet de sancțiuni UE prevede o interzicere imediată a 75% din importurile europene de țiței rusesc. Procentajul va crește la 90% până la sfârșitul anului. Ungaria, care s-a opus sancțiunilor, și alte țări fără ieșire la mare vor putea să importe în continuare petrol rusesc prin conducte.

Implementarea neuniformă a celui mai puternic instrument de sancțiuni aflat la dispoziția Europei ar putea arăta o lipsă de unitate. De asemenea, va avea ca rezultat o factură la energie mai mare pentru consumatorii care deja se confruntă cu prețuri mai mari. UE a importat între 3 și 3,7 milioane de barili de petrol Ural din Rusia pe zi, potrivit datelor Rystad Energy. Înlocuirea a 75% din această cantitate cu petrol Brent, care are un preț mai mare, ar implica un cost suplimentar de cel puțin 2 miliarde de dolari pe lună.

Cu toate acestea, embargoul este important. Exporturile rusești de țiței și derivate s-au ridicat la 110 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă peste o cincime din totalul veniturilor realizate de Moscova din exporturile de mărfuri în 2021. Chiar dacă petrolul poate fi transportat mai ușor decât gazul, Rusia va avea dificultăți să găsească alți cumpărători pentru a înlocui piața europeană. India a cumpărat cantități record de țiței rusesc la preț redus, dar rafinăriile sale au depășit deja capacitatea oficială, spun analiștii RBC. China nu a intensificat încă importurile, dar economia sa este mai puțin dinamică din cauza restricțiilor COVID. În plus, embargoul UE va descuraja petrolierele altor țări să transporte țițeiul Moscovei.

#petrol #export #venituri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După începutul războiului din Ucraina și pierderea unor piețe energetice din Europa, Rusia și-a direcționat exporturile de petrol către alte țări, alimentând astfel mașina de război. Însă preocupările cresc în privința unei potentiale catastrofe ecologice din Marea Baltică, unde flota „fantomă” a Rusiei, compusă din tancuri petroliere vechi de decenii, reprezintă o amenințare iminentă.

Ministrul de externe al Suediei, Tobias Billstrom, a tras un semnal de alarmă, acuzând Moscova că folosește nave nepotrivite și încalcă regulile maritime internaționale. Aproximativ jumătate din petrolul rusesc transportat pe mare traversează Marea Baltică și apele daneze, iar acest lucru se întâmplă deseori sub o proprietate opacă și prin folosirea apelor internaționale pentru a evita controlul, scrie The Guardian.

Billström a solicitat noi reguli și mecanisme de aplicare pentru a preveni riscurile asociate flotei ruse, care ar putea provoca o catastrofă ecologică în regiune. Îngrijorările sunt alimentate de faptul că navele sunt vechi și adesea în stare proastă de navigație, iar consecințele unui accident sau al unei scurgeri de petrol ar fi devastatoare pentru mediul înconjurător.

Îngrijorările privind securitatea și mediu în Marea Baltică au fost discutate de miniștrii de externe din opt grupări nordice-baltice de țări pe insula Gotland acum două săptămâni. Billström a subliniat că toți ar fi afectați de o eventuală problemă majoră cauzată de flota rusă, iar ignorarea acestei probleme ar fi periculoasă.

În timp ce Rusia continuă să își consolideze prezența militară în regiune, inclusiv prin utilizarea acestei flote de petrol, comunitatea internațională se confruntă cu provocări în gestionarea acestei situații delicate. Este esențial ca statele să coopereze și să implementeze măsuri eficiente pentru a preveni o catastrofă ecologică în Marea Baltică, subliniind importanța respectării regulilor și normelor internaționale în domeniul maritim.