Livrările pe mare cresc, dar veniturile Rusiei din exportul de petrol scad

Chiar dacă livrările pe mare au atins cel mai ridicat nivel din ultimele şase săptămâni, din cauza discounturilor masive pe care trebuie să le ofere Moscova cumpărătorilor din Asia pentru a achiziţiona petrolul respins de Europa, veniturile din exporturile de petrol au scăzut considerabil.

Livrările totale de ţiţei pe mare au urcat semnificativ în perioada 28 mai – 3 iunie, ajungând la cel mai ridicat nivel din aprilie. Astfel, un total de 38 de petroliere au fost încărcate cu 27,6 milioane de barili de ţiţei din terminalele ruseşti de export. Fluxul mediu se ridică la 3,94 milioane de barili de ţiţei pe zi, un avans de 10% faţă de nivelul de 3,58 milioane de barili de ţiţei în săptămâna care s-a încheiat în 27 mai.

În timp ce decizia companiilor europene de a nu mai cumpăra petrol rusesc a reorientat volume semnificative de ţiţei către Asia, până acum impactul asupra nivelului general al livrărilor de ţiţei este redus. În mai, în porturile din India au ajuns zilnic aproximativ 660.000 barili de ţiţei rusesc, în creştere faţă de aproximativ 270.000 barili pe zi luna precedentă.

În timp ce livrările au crescut în perioada 28 mai – 3 iunie, veniturile Moscovei de pe urma taxelor la export au scăzut cu nouă milioane de dolari, sau 5%, la 162 milioane de dolari, notează Agerpres.

Analiză Reuters. Embargoul petrolier al UE va afecta Rusia mai mult decât Europa

Uniunea Europeană a decis să interzică majoritatea importurilor de petrol rusești. Înlocuirea țițeiului Ural cu cu țițeiul Brent, mai scump, va umfla și mai mult factura la energie a blocului comunitar. Totuși, embargoul va afecta mai mult Rusia și va ajuta la stoparea mașinii de război a lui Vladimir Putin, arată o analiză Reuters.

Noul pachet de sancțiuni UE prevede o interzicere imediată a 75% din importurile europene de țiței rusesc. Procentajul va crește la 90% până la sfârșitul anului. Ungaria, care s-a opus sancțiunilor, și alte țări fără ieșire la mare vor putea să importe în continuare petrol rusesc prin conducte.

Implementarea neuniformă a celui mai puternic instrument de sancțiuni aflat la dispoziția Europei ar putea arăta o lipsă de unitate. De asemenea, va avea ca rezultat o factură la energie mai mare pentru consumatorii care deja se confruntă cu prețuri mai mari. UE a importat între 3 și 3,7 milioane de barili de petrol Ural din Rusia pe zi, potrivit datelor Rystad Energy. Înlocuirea a 75% din această cantitate cu petrol Brent, care are un preț mai mare, ar implica un cost suplimentar de cel puțin 2 miliarde de dolari pe lună.

Cu toate acestea, embargoul este important. Exporturile rusești de țiței și derivate s-au ridicat la 110 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă peste o cincime din totalul veniturilor realizate de Moscova din exporturile de mărfuri în 2021. Chiar dacă petrolul poate fi transportat mai ușor decât gazul, Rusia va avea dificultăți să găsească alți cumpărători pentru a înlocui piața europeană. India a cumpărat cantități record de țiței rusesc la preț redus, dar rafinăriile sale au depășit deja capacitatea oficială, spun analiștii RBC. China nu a intensificat încă importurile, dar economia sa este mai puțin dinamică din cauza restricțiilor COVID. În plus, embargoul UE va descuraja petrolierele altor țări să transporte țițeiul Moscovei.

#petrol #export #venituri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Fiscal de Stat anunță încasări de circa 66 de miliarde de lei la Bugetul public național de la începutul anului și până pe 25 septembrie. Suma este cu aproximativ 6,8 miliarde de lei mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 11,6%. Doar în perioada 21–25 septembrie, Fiscul a acumulat circa 4,4 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a banilor acumulați de la începutul anului a mers la bugetul de stat, unde încasările au ajuns la 27,88 miliarde de lei, cu 3,36 miliarde de lei sau 13,7% mai mult decât în perioada similară din 2025. La bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate 22,78 miliarde de lei, în creștere cu aproape 2 miliarde de lei sau 9,6%. Bugetele locale au primit 7,65 miliarde de lei, cu 769,3 milioane de lei mai mult, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au acumulat 7,72 miliarde de lei, în creștere cu 721,8 milioane de lei.

În paralel cu încasările de circa 4,4 miliarde de lei săptămâna trecută, Fiscul a intensificat controalele. Astfel, au fost emise 87 de decizii în cazuri de încălcare a legislației, prin care au fost calculate obligații suplimentare de 10,9 milioane de lei. Din această sumă, 8,1 milioane de lei reprezintă impozite, taxe, majorări de întârziere și alte plăți, iar 2,8 milioane de lei sunt amenzi.

Alte 107 procese-verbale contravenționale au fost întocmite în aceeași perioadă, iar amenzile aplicate au însumat 254,8 mii de lei. Totodată, Fiscul a emis 74 de decizii privind restituirea TVA, fiind acceptată spre restituire suma de 60,4 milioane de lei.

Fiscul a recuperat și bani de la contribuabilii cu datorii. Prin măsuri de executare silită au fost încasate 35,57 milioane de lei, dintre care 35,05 milioane de lei au fost recuperate direct din conturile bancare ale restanțierilor, iar alte 520 de mii de lei din casieriile acestora. Separat, în urma acțiunilor preliminare, contribuabilii au achitat restanțe de încă 21,42 milioane de lei către Bugetul public național.

Datele SFS mai arată că, între 21 și 25 septembrie, autoritatea a preluat în evidență 21 de dosare cu bunuri confiscate, în valoare totală de 516,9 mii de lei. Cea mai mare parte, 513,69 mii de lei, provine din 14 dosare transmise de Serviciul Vamal. Din vânzarea bunurilor confiscate, în bugetul de stat au ajuns alte 48,78 mii de lei.

#încasări fiscale #serviciul fiscal