INTERVIU Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu

07 Iun. 2022, 14:09
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Lupu Eduard
07 Iun. 2022, 14:09 // Bănci şi Finanţe //  Lupu Eduard

MOLDOVALIVE.MD:

La ce ar trebui să se aștepte piața de la politica monetară a BNM până la sfârșitul anului 2022?

Banca Națională va utiliza toate instrumentele de politică monetară și va aplica toate măsurile necesare pentru a aduce într-un termen mediu inflația la nivelul de 5 la sută anual. În contextul economic al Republicii Moldova, acest nivel creează condiții optime pentru creșterea și dezvoltarea economică și bunăstarea cetățenilor. Este obiectivul nostru principal și toate instrumentele BNM sunt utilizate exact pentru a atinge acest nivel de 5 la sută, ținând cont de modul în care va evolua situația în piață. în funcție  de evoluțiile economice ulterioare  vom ajusta corespunzător și instrumentele de politică monetară.

În prezent, prin politica monetară restrictivă BNM creează condiții care să încurajeze comportamentul de economisire în detrimentul celui de consum imediat. Este evident că inflația înaltă încetinește creșterea economică și erodează din puterea de cumpărare a cetățenilor.  În condițiile unei politici monetare restrictive, din partea guvernului este necesară o politică fiscală expansionistă care să aibă o componentă socială puternică  pentru a-i susține anume pe oamenii mai vulnerabili.

DESCHIDE.MD:

În parlament a fost creată o comisie de anchetă care va trebui să stabilească dacă deciziile de politică monetară ale BNM au fost corecte și luate la timp. În același timp, BNM este criticată de politicieni că nu ar trebui să comunice despre prognoza inflației, dar să anunțe despre ceea ce face și să propună soluții. Ce aveți de spus la acest subiect?

Reiterez că în calitate de guvernator al Băncii Naționale sunt deschis să vin în parlament și să explic deciziile de politică monetară de atâtea ori de câte ori va fi nevoie.

Banca Națională promovează o politică monetară care este cât se poate de transparentă. De aceea, noi suntem onești cu societatea și vorbim deschis despre  tot ce face BNM, inclusiv despre analizele, prognozele și instrumentele pe care le aplică. Scopul acțiunilor BNM este cel enunțat mai sus – să readucem inflația la ținta de 5%. Absolut toate băncile centrale care activează în regim de țintire a inflației comunică pieței prognozele de inflație și noi facem același lucru pentru a ancora așteptările inflaționiste pe termen mediu. Noi anunțăm și explicăm pieței  deciziile de politică monetară – majorăm ratele de bază, rezervele obligatorii și vom face acest lucru  atâta timp cât va fi necesar, luând în considerare situația economică.

Instrumentele de politică monetară nu vor funcționa dacă participanții din piață nu vor avea încredere în modul în care se aplică acestea și în strategia BNM de a atinge obiectivul stabilit de lege. De aceea, noi explicăm publicului strategia băncii centrale. Aceasta presupune și o evaluare a situației curente. Voi remarca aici că situația actuală este de așa o natură că țara noastră se confruntă cu un val de șocuri inflaționiste externe pe care nicio bancă centrală nu le poate opri prin politică monetară. Utilizând instrumentele de politică monetară,  vrem ca economia să absoarbă mai repede aceste șocuri și să revină la echilibru, adică la ținta de 5 la sută.

Voi mai sublinia că încrederea în banca centrală este un element important al stabilității financiare, al stabilității a tot ce se numește bunăstarea țării și a fiecărui cetățean în parte. Noi toți trăim în acest mediu economic. Sistemul financiar funcționează în interesul cetățenilor și atâta timp cât există încredere în acest sistem, economiile și bunăstarea oamenilor se află în siguranță.

NEWSMAKER.MD:

Ce părere are Octavian Armașu despre acuzațiile sunătoare ale PAS precum că Banca Naționala a început să majoreze rata de bază cu întârziere?

Voi reconfirma că sunt gata să revin în parlament să explic toate deciziile BNM. Este firesc ca deciziile de politică monetară să fie discutate, este firesc să existe diferite opinii, inclusiv e posibil ca guvernul să nu fie de acord cu deciziile de politică monetară, mai ales, că BNM și guvernul au obiective diferite și privesc lucrurile în mod diferit. BNM se uită în perspectivă mai lungă, guvernul are obiective pe termen mult mai scurt, respectiv faptul că apar păreri diferite e ceva firesc. Problema este alta – aceste divergențe de opinii încep să fie exploatate sub aspect politic și în spațiul public sunt lansate mesaje care seamănă discordie între instituții – între banca centrală și guvern. Vreau să afirm încă o dată că BNM optează pentru o conlucrare strânsă între instituțiile statului, respectiv guvern-BNM, parlament-BNM. Optează și realizează această conlucrare, de altfel, fapt prevăzut și de lege. Totodată, urmărim ca  BNM să nu fie influențată din exterior atunci când ia decizii, păstrându-și independența.

Voi menționa că țara noastră este într-o situație fără precedent – trebuie să dăm ripostă unui val inflaționist resimțit la nivel internațional și acum este important ca instituțiile statului să interacționeze eficient pentru a diminua efectele acestei crize.

NOI.MD:

Cum poate BNM, în conformitate cu legea, să controleze inflația în fața unui volum mare de importuri semnificativ mai scumpe? Ce neajunsuri din partea conducerii BNM condiționează o inflație înaltă în țară? Dacă președintele Republicii Moldova are dreptate și BNM nu poate controla inflația, nu ar fi timpul să schimbăm Legea BNM și să stabilim alte sarcini, mai realiste, pentru principala bancă a țării? De exemplu, să organizăm un sistem eficient de finanțare a dezvoltării industriei în țară?

Voi reaminti că avem șocuri inflaționiste din exterior care nu au la origine politica monetară a BNM. Ele sunt provocate de anumite evenimente din afara Republicii Moldova. Ele au pornit cu problemele create de criza pandemică și acum au fost amplificate de războiul din Ucraina. Prin politica monetară nu pot fi oprite aceste șocuri inflaționiste, dar asta nu înseamnă că obiectivul principal al BNM legat de stabilitatea prețurilor și-a pierdut actualitatea. Mandatul BNM se aplică pentru a readuce inflația la țintă. Adică noi trebuie să oprim cât mai repede propagarea efectelor acestui val de scumpiri și să prevenim creșterile galopante sau cum le numim noi, profesioniștii, efectele de runda a doua și să readucem cât mai repede inflația la țintă. În prezent, majoritatea băncilor centrale își aplică mandatul de asigurare a stabilității prețurilor anume în acest mod.

Politica monetară și strategiile de politică monetară sunt foarte complexe și prevăd instrumente foarte complicate, modelări econometrice, dezbateri în interiorul BNM și doar ulterior se ajunge la o decizie. Ca să ei anumite decizii trebuie să ai și anumite cunoștințe și experiență în domeniu. Toate băncile centrale au exact aceleași instrumente ca BNM și în lupta cu inflația se aplică exact aceleași instrumente clasice.

CLUBUL PRESEI ECONOMICE:

Ce pași și compromisuri dificile este pregătită să facă BNM la recomandările FMI și la ce noi instrumente să recurgă pentru a răspunde crizei, a reduce inflația, a menține stabilitatea financiară, a stabiliza cursul de schimb, a menține suficiente rezerve valutare pentru a face față șocurilor actuale și posibile viitoare?

Banca Națională are cu FMI o conlucrare benefică. Datorită acestei colaborări, am realizat reforma bancară din ultimii ani care a întărit sectorul de la 2014 încoace. Acum vedem cu toții rezultatele – avem un sistem bancar puternic, stabil, în care lumea are încredere și care își îndeplinește funcțiile.

În ceea ce ține de deciziile de politică monetară, avem și susținerea FMI care are o experiență bogată în acest sens. De aceea, eu cred că deciziile noastre sunt foarte bine echilibrate, calculate, noi analizăm o multitudine de riscuri atunci când luăm deciziile.

CAPITAL MARKET:

S-a adaptat economia la condițiile actuale de piață? Cât de confortabile sunt aceste condiții pentru agenții economici, astfel încât aceștia să dezvolte afaceri, să crească potențialul de export al țării urmare politicii monetare dure?

Economia este în proces de adaptare și ajustarea se va finaliza atunci când se va ajunge la o inflație în coridorul de 5% +-1,5 puncte procentuale. Iată atunci vom putea spune că toate devierile interne din economie s-au ajustat și economia este într-un echilibru nou. Până atunci suntem în tranziție, în proces de ajustare care, da, este dureros, dar este necesar pentru a evita o inflație persistentă, și, respectiv, o situație mai gravă în viitor.

REALITATEA.MD:

BNM a majorat rata de bază la 18,5 pentru a stimula economisirea. Or, băncile aplică o dobândă medie de 11% în condițiile unei inflații de 30%. În ce valută să își țină oamenii economiile?

BNM a majorat rata de bază la 18,5 cu scopul ca rata la depozite să continue să crească. Tot cu această miză sunt și deciziile noastre de majorare a rezervelor obligatorii. În felul acesta vrem să stimulăm economisirea, să determinăm băncile să facă depozitele în lei mai atractive prin creșterea de rate. Am avut la acest subiect discuții cu reprezentanții băncilor.  În prezent, sectorul bancar este rezilient și economiile cetățenilor sunt în siguranță. Datele statistice arată că deponenții preferă în continuare să dețină depozitele în moneda națională, ceea ce reflectă încrederea populației în aceasta.

RADIO CHIȘINĂU:

În contextul creșterii inflației , și respectiv a prețurilor, în ultima perioadă ați fost audiat de câteva ori în plenul parlamentului și în comisie economie, buget și finanțe. Considerați că aceasta ar fi un semnal pentru ca să vă dați demisia? Vi s-a sugerat sau vi s-a spus franc că ar trebui să lăsați fotoliul de guvernator al BNM? Și cât de benefic pentru sistemul financiar ar fi o eventuală plecare a Dvs.?

Mi-am asumat responsabilitatea să desfășor activitatea de guvernator al băncii centrale și voi face tot posibilul pentru a realiza acest mandat cu profesionalism și angajament civic. În lege sunt foarte clar prescrise condițiile în care guvernatorul poate fi demis. Aceste reguli au fost stabilite anume ca în situații precum sunt cele de astăzi, Banca Națională, Comitetul executiv al BNM, și nu doar guvernatorul, să aibă libertatea de a lua decizii profesionale, fiind imparțiali și protejați de presiunile politice. Astfel, legiuitorul a stabilit mecanisme de protecție, care în ultimă instanță să asigure stabilitatea financiară a țării și să funcționeze pentru binele societății.

RUPOR.MD:

Cum a influențat creditarea politica monetară a BNM pe care unii o califică drastică și fără compromisuri, există riscul că o parte din cei care se creditau la bănci să treacă la companiile de microfinanțare?

Politica monetară a băncii centrale uneori poate fi drastică și dureroasă, dar trebuie să înțelegem că e necesar să facem ca această inflație importată să fie un fenomen temporar. Vom menține politica monetară restrictivă atâta timp cât va fi necesar ca să readucem inflația la nivelul țintei de 5 %. Când vom vedea că presiunile inflaționiste scad și traiectoria economiei duce spre echilibru, BNM va începe să relaxeze politica monetară. Acum e nevoie să plătim acest preț pentru ca mai târziu să nu plătim unul mult mai mare. Ne dorim să evităm scenariul în care inflația devine una persistentă și atunci va fi mult mai costisitor de readus inflația în coridor.

În ceea ce privește companiile de microfinanțare, există  o diferență de abordare de business între bănci și companiile respective. Cei doi regulatori – BNM și CNPF -au convenit să fie implementate regulile de creditare responsabilă, fapt ce va alinia regulile de joc pentru ambele sectoare. Pentru sectorul bancar regulamentul nou intră în vigoare pe 1 iulie 2022. Urmează să vedem ce decizie va lua CNPF-ul, sper să nu întârzie prea mult.

BANI.MD:

Acordul cu FMI, ce v-a plăcut și ce nu ați fi semnat? Cum ați explica cetățenilor de rând importanța acestui acord?

Cred că este un acord foarte bun. În premieră cu foarte multe obiective, care pleacă în mare măsură și dincolo de sectorul financiar. Este un program axat pe buna guvernanță în instituțiile statului, ceea ce cred că este un lucru foarte important la etapa actuală. Altceva este implementarea. Este important ca autoritățile să implementeze aceste obiective. Mă bucur că în pofida greutăților și crizelor prin care trecem, toate autoritățile statului și-au manifestat dorința și intenția de a nu amâna reformele. Acestea și-au exprimat angajamentul de a continua realizarea agendei de reforme și cred că este un lucru foarte bun și plauzibil.

INFOMARKET:

Faptul că până acum o singură bancă rămâne în proprietatea acționarilor moldoveni (și nu este una dintre băncile de importanță sistemică) reprezintă un risc pentru securitatea financiară a statului? În cazul unei alte crize financiare globale, prioritățile acționarilor străini se pot schimba nu în favoarea Moldovei… Cât de probabil este ca acționarii străini să părăsească piața și ce se va întâmpla cu sistemul bancar moldovenesc într-o astfel de situație?

Noi nu vedem riscuri. Atâta timp cât acționarii corespund criteriilor de potriviți și adecvați, nu facem deosebire între acționarii locali și cei internaționali. Toți au loc în piață și ar fi important să fie competitivi și să presteze servicii de calitate cetățenilor, să asigure elementele de stabilitate financiară. Cât despre o eventuală plecare a investitorilor din sectorul bancar autohton, nu credem că investitorii vor abandona băncile și investițiile și vor pleca de aici. Investitorii din sectorul bancar al Republici Moldova au experiență de activitate în crize financiare din mai multe țări, știu cum să depășească aceste crize, ce linii de comportament să adopte și observăm că această experiență acum funcționează și în piața noastră.

PUBLIKA.MD:

Ce măsuri întreprinde Banca Națională a Moldovei pentru a contracara tranzacții pe site-uri neautorizate de pariuri sportive care activează ilegal pe teritoriul Moldovei, atât prin intermediu sistemelor de plăti electronice, dar și cardurilor bancare? Ce sume au fost oprite care ar urma să fie transferați pe site-uri ilegale?

Au fost sau nu făcute solicitări la MasterCard și Visa pentru a opri plăți de pe carduri bancare? Datele analizei făcute de organizația neguvernamentală Legal Business Monitor arată că peste jumătate de miliard de lei a ajuns în piața gri a jocurilor de noroc din ţara noastră în 2020. Situația s-a îmbunătățit din martie 2021 după intervenția statului, însă o analiză făcută de Legal Business Monitor arată că, de la începutul anului 2022, numărul jucătorilor moldoveni pe site-uri ilegale a crescut cu peste 60%.

BNM consideră importantă lupta cu activitățile neautorizate și interzise de legislație, iar blocarea site-urilor la care vă referiți țin de competența altor autorități. BNM atrage atenția asupra faptului că prestarea serviciilor de plată nu trebuie asociată cu  jocurile de noroc.

Aș vrea să adaug că după ce au fost făcute modificări la unele acte normative, necoordonate cu BNM, inclusiv la reglementările privind activitatea prestatorilor de servicii de plată, Banca Națională a identificat mai multe dificultăți în aplicarea acestor prevederi și a înaintat amendamente.

LOGOS.PRESS.MD:

În ce măsură bugetul public național aprobat pentru 2022 poate fi numit proinflaționist. Cât de relevant este pericolul pentru a se repeta la noi în țară criza finanțelor publice manifestată în 1998, 1999?

Banca Națională face prognoza inflației trimestrial, iar informațiile sunt actualizate în funcție de evoluția situației și datele disponibile la zi. Astăzi trăim o nouă realitate și, respectiv, aceasta nu poate fi comparată cu anii 1998-1999. Acum avem un sector bancar bine reformat, cu acționariat transparent și sănătos, un sector deja testat – care s-a dovedit puternic în fața pandemiei și în perioada declanșării războiului din Ucraina.

Și situația din sectorul public este total diferită față de perioada de atunci, atât prin eficiența colectării impozitelor, cât și prin accesul mult mai bun la finanțare.

 

Realitatea Live

05 Iul. 2022, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
05 Iul. 2022, 05:45 // Actual //  Lupu Eduard

Pentru a se pune pe picioare, ţara invadată de ruşi are nevoie de 750 miliarde de dolari.

„Pentru reconstrucţia Ucrainei sunt necesare în acest moment 750 de miliarde de dolari, majoritatea acestor fonduri provin din active ruseşti îngheţate”, a declarat Denys Shmyhal, prim-ministrul Ucrainei, în cadrul conferinţei de la Lugano dedicată Ucrainei.

„Am creat o hartă digitală, actualizată în timp real, privind distrugerile provocate de invazia rusă: partenerii vor avea acces şi va fi folosită pentru reconstrucţia ţării”, a adăugat oficialul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău