Lockdown peste graniță. Autoritățile de la Kiev au anunțat o carantină strictă

Autopritățile de la Kiev anunță restricții mai dure pentru următoarele trei săptămâni. Restricțiile vor fi în vigoare până pe 9 aprilie, moment în care muzeele vor fi închise la Kiev și evenimentele în masă vor fi interzise. Anterior, autoritățile ucrainene au anunțat începutul celui de-al treilea val de coronavirus din țară și au permis un lockdown nou, pe scară largă.

La Kiev, de sâmbătă, 20 martie, va fi introdusă o carantină strictă, a declarat primarul orașului, Vitali Klitschko, scrie portalul Novoye Vremya.

Restricțiile în capitală vor fi introduse pentru o perioadă de trei săptămâni, până pe data de 9 aprilie. În acest moment, la Kiev vor fi interzise:

activitatea instituțiilor culturale, cinematografelor, teatrelor, muzeelor și sălilor de concert va fi închisă;
exploatarea centrelor comerciale și de divertisment, cu excepția magazinelor alimentare, a farmaciilor, a magazinelor de animale de companie, a magazinelor care vând produse de igienă și produse chimice de uz casnic;
organizarea de evenimente în masă.

Cafenelele și restaurantele din oraș vor putea opera doar pentru livrare. Saloanele de coafură și saloanele de înfrumusețare vor accepta clienții numai cu programare, iar cluburile de fitness și sălile de sport vor anula temporar activitpățile de grup. Toate întreprinderile și organizațiile din sfera bugetară vor lăsa angajații să lucreze la distanță.

Grădinițele din Kiev vor rămâne deschise, în timp ce școlarii își vor continua studiile de la distanță.

#Kiev #carantină #lockdown #Covid #coronavirus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, a venit cu o analiză asupra situației actuale din agricultură și a noii conduceri de la Ministerul Agriculturii. Într-o postare pe facebook, Slusari afirmă că, deși este încă prea devreme pentru concluzii, actuala ministră arată „abordări corecte” în unele aspecte ale politicilor agricole. Totuși, aceasta ar avea un deficit de influență politică și experiență administrativă, într-un sistem guvernamental unde agricultura „este departe de priorități”.

Slusari compară activitatea actualei ministre cu perioada în care Ministerul Agriculturii a fost condus de Vladimir Bolea, despre care spune că a impus un „trend nociv”, axat pe susținerea marilor holdinguri transnaționale, în detrimentul fermierilor mici și mijlocii. Acesta acuză fosta conducere că a deturnat fonduri europene pentru „cârpeala electorală a drumurilor”, lăsând sectorul agricol fără compensații esențiale precum restituirea accizelor la motorină și rambursarea TVA.

„Programul de rambursare a TVA a devenit practic nefuncțional, iar fondul de solidaritate pentru fermierii afectați de secetă a fost dat uitării, deși a fost folosit intens pentru PR politic”, susține Slusari. El adaugă că speră, chiar și cu „o mare doză de naivitate”, ca Vladimir Bolea să fie tras la răspundere pentru „acțiunile și inacțiunile subversive care au dus la distrugerea fermierilor adevărați”.

Cu toate acestea, Slusari afirmă că observă „abia perceptibile” semne că politica agrară ar putea fi redirecționată în favoarea fermierilor micro, mici și mijlocii. El notează că actuala ministră arată „verticalitate” și nu a fost complet asimilată de „mediul toxic al guvernului actual”.

În final, fostul lider al fermierilor face apel la prudență, dar își exprimă o doză de speranță: „Îi doresc doamnei ministre să înțeleagă cât mai rapid domeniul, să nu accepte influențele rechinilor din Cipru și să păstreze verticalitatea în fața unui sistem care a călcat în picioare agricultura”.