Loteria i-a adus statului dividende de 52,5 milioane lei

În anul 2021, profitul net al societăţii pe acţiuni Loteria Națională a Moldovei a constituit circa 105 milioane lei, în timp ce în 2020 întreprinderea înregistra pierderi de 10,4 milioane lei, scrie mold-street.com.

Acesta este cel mai mare profit înregistrat de Loteria Națională a Moldovei (LNM) şi s-a datorat activităţilor de loterie și pariuri sportive şi blocării site-urilor de gambling de peste hotare.

Dividende şi alte taxe la buget

Potrivit deciziei Agenției Proprietății Publice (APP), care reprezintă statul în calitate de unic fondator al SA Loteria Națională a Moldovei, din acest profit s-au achitat dividende în valoare 50%.

Astfel, în bugetul public național au fost transferate 52,52 milioane lei în calitate de dividende. Totodată LNM susţine că în calitate de impozit pe venit a fost achitată suma de 15 milioane lei, iar sub formă de alte impozite și taxe în bugetul public național au fost achitate 64,5 milioane lei.

Potrivit Loteriei, 30% din venitul net va fi direcționat spre dezvoltarea întreprinderii, iar 5% pentru formarea capitalului de rezervă.

Totodată, Adunarea Generală a Acționarilor a LNM a aprobat propunerea majorării capitalului social al Societății de la 100 lei per acțiune la 240 lei per acțiune. Astfel, capitalul social al Loteriei Naționale a Moldovei a crescut de la 250.000 lei la 600.000 lei.

Monopol al statului

Menționăm că Loteria Națională a Moldovei este monopolul oficial de stat, având autorizația necesară pentru organizarea de activități în domeniul loteriei și a jocurilor de noroc.

Din primăvara 2018, Loteria Națională are încheiate două parteneriate publice-private pentru jocurile de noroc. Cel mai vizibil parteneriat „pentru sectorul loteriilor și pariurilor la competițiile sportive” a fost semnat pe 23 aprilie 2018 cu NGM SPC Limited din Dubai şi realizat de NGM Company SRL, o companie pe care firma din Dubai o fondase în Republica Moldova cu 11 zile mai devreme.

Amintim că Parlamentul, la iniţiativa lui Dumitru Alaiba, cu voturile deputaților PAS a adoptat un proiect de lege ce a interzis, de la 1 ianuarie 2022, sub orice formă publicitatea tuturor tipurilor de jocuri de noroc, pariurilor sportive și loteriilor de orice fel.

Economistul Stas Madan, de la Centrul Expert-Grup, a calificat această lege „drept veritabil act de miopie politică a guvernării”.

Potrivit economistului, proiectul dat (supranumit şi Legea Alaiba) este unul care are impact asupra reglementării activității de întreprinzător și Analiza Impactului de Reglementare (AIR) este absolut necesară. Dar ea nu a fost realizată.

Totodată, Madan susţine că există hotărâri ale Curții Europene de Justiție, în care este specificat foarte clar: „În contextul politicii de „expansiune controlată”, operatorilor ar trebui să li se permită să își extindă jocurile de noroc, să facă publicitate la o anumită scară și să utilizeze diferite tipuri de canale de distribuție, pentru a concura împotriva operatorilor ilegali. Aceasta este pentru a putea oferi o alternativă fiabilă la jocurile de noroc ilegale”.

Se estimează că, urmare a acestor modificări, în legislaţie, propuse de Alaiba, în 2022 Loteria Națională a Moldovei nu va mai avea un asemenea profit, iar încasările la bugetul de stat vor scădea semnificativ.

#jocuri #loterie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de anvelope în Republica Moldova au atins un nivel record între 2024 și mai 2025, cu peste 1,29 milioane de unități aduse în țară și o valoare vamală totală de aproximativ 1,36 miliarde de lei. Potrivit unei analize detaliate realizate de economistul Iurie Rija, anvelopele pentru autoturisme au dominat cantitativ piața, reprezentând 78% din total (1.003.526 bucăți), dar doar 58% din valoarea totală, în timp ce anvelopele pentru camioane și autobuze au format 22% din volum, dar 42% din valoare, indicând o diferență clară de preț mediu între cele două categorii.

În 2024, au fost înregistrate vârfuri semnificative ale importului de anvelope pentru camioane în lunile septembrie și octombrie, cel mai probabil legate de pregătirile sezoniere pentru iarnă. În ianuarie 2025, importurile de anvelope pentru camioane s-au dublat față de aceeași lună a anului precedent, iar cele pentru autoturisme au crescut semnificativ, semnalând o activitate comercială intensificată. Cu toate acestea, în lunile aprilie și mai 2025 s-a observat o scădere accentuată a volumului și valorii importurilor, posibil din cauza reducerii cererii sau a ajustării stocurilor.

Prețul mediu al anvelopelor a crescut vizibil. În mai 2025, o anvelopă pentru autoturisme costa în medie 915 lei, comparativ cu 703 lei în mai 2024. În cazul anvelopelor pentru camioane, prețul mediu a atins 2.209 lei în mai 2025, dublu față de cel mai mic nivel din 2024. Această evoluție indică nu doar o inflație generală, ci și o posibilă reorientare a importatorilor spre branduri premium sau modele specializate.

China rămâne lider absolut în livrările de anvelope către Republica Moldova, cu 48,4% din volum, urmată de Turcia (16,4%), România (8,4%) și Ucraina (7,4%). Produsele chinezești domină atât segmentul de autoturisme, cât și cel de camioane. Pe de altă parte, în ceea ce privește valoarea importurilor, țări precum Germania, Ungaria și Slovacia ocupă o pondere semnificativă datorită exportului de anvelope din gama superioară. Turcia furnizează volume mari la prețuri relativ accesibile, iar Vietnamul începe să se evidențieze prin livrări de anvelope scumpe, în ciuda volumului modest.

Piața moldovenească de import este foarte concentrată. Trei companii — AGROPIESE TGR GRUP SRL, EXIMOTOR SA și ARIDAN CENTER SRL — controlează peste 40% din totalul volumului importat. AGROPIESE domină la anvelopele pentru camioane, în timp ce EXIMOTOR și ARIDAN se concentrează pe autoturisme. Unele firme, cum ar fi AUTO MOTION SERVICE SRL, se specializează în anvelope din gama premium, având cote valorice mai mari decât cele cantitative.

Analiza economistului Iurie Rija evidențiază o piață aflată în plină evoluție, sensibilă la tendințele internaționale de preț și la comportamentul consumatorului local. Se recomandă monitorizarea atentă a prețurilor și diversificarea furnizorilor pentru a limita dependența de China și a preveni șocurile în lanțurile de aprovizionare.