Loteria i-a adus statului dividende de 52,5 milioane lei

În anul 2021, profitul net al societăţii pe acţiuni Loteria Națională a Moldovei a constituit circa 105 milioane lei, în timp ce în 2020 întreprinderea înregistra pierderi de 10,4 milioane lei, scrie mold-street.com.

Acesta este cel mai mare profit înregistrat de Loteria Națională a Moldovei (LNM) şi s-a datorat activităţilor de loterie și pariuri sportive şi blocării site-urilor de gambling de peste hotare.

Dividende şi alte taxe la buget

Potrivit deciziei Agenției Proprietății Publice (APP), care reprezintă statul în calitate de unic fondator al SA Loteria Națională a Moldovei, din acest profit s-au achitat dividende în valoare 50%.

Astfel, în bugetul public național au fost transferate 52,52 milioane lei în calitate de dividende. Totodată LNM susţine că în calitate de impozit pe venit a fost achitată suma de 15 milioane lei, iar sub formă de alte impozite și taxe în bugetul public național au fost achitate 64,5 milioane lei.

Potrivit Loteriei, 30% din venitul net va fi direcționat spre dezvoltarea întreprinderii, iar 5% pentru formarea capitalului de rezervă.

Totodată, Adunarea Generală a Acționarilor a LNM a aprobat propunerea majorării capitalului social al Societății de la 100 lei per acțiune la 240 lei per acțiune. Astfel, capitalul social al Loteriei Naționale a Moldovei a crescut de la 250.000 lei la 600.000 lei.

Monopol al statului

Menționăm că Loteria Națională a Moldovei este monopolul oficial de stat, având autorizația necesară pentru organizarea de activități în domeniul loteriei și a jocurilor de noroc.

Din primăvara 2018, Loteria Națională are încheiate două parteneriate publice-private pentru jocurile de noroc. Cel mai vizibil parteneriat „pentru sectorul loteriilor și pariurilor la competițiile sportive” a fost semnat pe 23 aprilie 2018 cu NGM SPC Limited din Dubai şi realizat de NGM Company SRL, o companie pe care firma din Dubai o fondase în Republica Moldova cu 11 zile mai devreme.

Amintim că Parlamentul, la iniţiativa lui Dumitru Alaiba, cu voturile deputaților PAS a adoptat un proiect de lege ce a interzis, de la 1 ianuarie 2022, sub orice formă publicitatea tuturor tipurilor de jocuri de noroc, pariurilor sportive și loteriilor de orice fel.

Economistul Stas Madan, de la Centrul Expert-Grup, a calificat această lege „drept veritabil act de miopie politică a guvernării”.

Potrivit economistului, proiectul dat (supranumit şi Legea Alaiba) este unul care are impact asupra reglementării activității de întreprinzător și Analiza Impactului de Reglementare (AIR) este absolut necesară. Dar ea nu a fost realizată.

Totodată, Madan susţine că există hotărâri ale Curții Europene de Justiție, în care este specificat foarte clar: „În contextul politicii de „expansiune controlată”, operatorilor ar trebui să li se permită să își extindă jocurile de noroc, să facă publicitate la o anumită scară și să utilizeze diferite tipuri de canale de distribuție, pentru a concura împotriva operatorilor ilegali. Aceasta este pentru a putea oferi o alternativă fiabilă la jocurile de noroc ilegale”.

Se estimează că, urmare a acestor modificări, în legislaţie, propuse de Alaiba, în 2022 Loteria Națională a Moldovei nu va mai avea un asemenea profit, iar încasările la bugetul de stat vor scădea semnificativ.

#jocuri #loterie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.