Lovitură de teatru la Moscova. Invadarea Ucrainei ar pune „pe brânci” Rusia

Rusia nu va ataca Ucraina, iar administrația Biden emană o abordare isterică a posibilității invaziei, ceea ce dăunează Ucrainei, inclusiv pe plan economic. Totodată, nu este exclus că armata rusă „va mușca” din teritoriul ucrainean, posibil, în regiunea Azov, a declarat Vladimir Socor, analist de la Fundația Jamestown, în cadrul dezbaterii publice de la a IPN „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”.

Pentru ca invazia să nu se întâmple, țările cu care Ucraina are acorduri bilaterale în domeniul defensiv trebuie să consolideze capacitățile ei de apărare nu în condițiile unui post-factum, ci chiar acum, pentru a descuraja exercițiul și a crea premise pentru ca plata pentru aventură să fie cât mai mare.

Expertul a asemuit actuala criză cu cea Berlinului, când din 1958 până în 1961, fosta URSS a reușit să determine foștii aliați să părăsească Berlinul de Vest și să recunoască drept stat independent fosta zonă de ocupație sovietică. În schimb, Vestul a acceptat Zidul de la Berlin – acesta a fost compromisul.

Atunci în Germnia staționau 300 de mii de soldați din armată americană, iar Germania avea o armată de 200 de mii. Acum, în aprilie 2021, Rusia a concentrat trupe la hotarele Ucrainei cu scopul de a impune Ucrainei aplicarea acordurilor de la Minsk. Criza a intrat în actuala ei fază în noiembrie 2021, când din ucraineană a devenit general-europeană. Rusia a extins cererile ei la nivel central și est-european, antrenând întreaga Alianță Nord-Atlantică”.

Totodată, spune analistul, concentrarea trupelor se adresa și SUA, pentru a le face să influențeze Ucraina să accepte acordurile de la Minsk. Acestea presupun un statut special pentru teritoriile ocupate din Donbas/Luhansk și crearea unui stat în statul ucrainean, cu armată, politică externă proprie, relații cu Rusia, ocolind Kievul, securitate proprie, tribunale, partide, președinți, parlament, guvern propriu… După ce timp de7 ani n-a reușit să impună Ucrainei acordurile de la Minsk, Kremlinul vrea să facă acest lucru cu mâini americane, consideră expertul.

Începând cu luna noiembrie, Rusia țintește întregul sistem euroatlantic și situația e comparabilă cu criza Berlinului, afirmă Vladimir Socor.

Apare întrebarea: de ce Rusia a extins obiectivele sale, în mare parte noi, fără precedent? Cred că rușii profită de slăbiciunea și incompetența demonstrată de administrația Biden. În mare parte, diriguitorii politicii externe din actuala administrație sunt moșteniți din administrația Obama, pe care Rusia a învățat să nu o respecte. Россия ее не уважает. Aceasta este o componentă importantă a mentalității rusești. Rusia consideră a că а venit momentul să inverseze extinderea NATO care a avut loc în perioada 1997 – 2004”.

Cât privește acțiunile militare directe împotriva Ucrainei, expertul consideră că, în pofida retoricii ultimative, Rusia nu va ataca Ucraina pentru că ar avea de pierdut mult mai mult decât de câștigat. „Întâi, pentru că ar înceta negocierile strategice între Rusia și Occident, în care Rusia speră să obțină schimbarea sistemului global de securitate, iar regimul are nevoie de victorii, pentru a le folosi pe plan intern. În al doilea rând, Rusia ar sângera puternic în Ucraina. După o eventuală înfrângere a armatei ucrainene, ar urma o fază prelungită de rezistență națională. Rusia nu-și poate permite așa ceva, inclusiv din considerente economice”.

Cât privește Moldova, expertul Fundației Jamestown consideră că acest teritoriu este avantajat chiar și prin faptul că nu are hotar comun cu Rusia. Autoritățile trebuie să se consacre plenar reformelor, care patinează de 30 de ani. „Lipsa unui hotar comun îi acordă țării liniștea necesară reformelor. Cu venirea președintei Maia Sandu și a Guvernului PAS Republica Moldova are șansa să valorifice nevecinătatea geografică cu Rusia”, a opinat expertul.

#invazie #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile gazului în Europa au crescut la cele mai mari niveluri din acest an, ca urmare a intensificării conflictului ruso-ucrainean, opririi livrărilor de gaz ale Gazprom către Austria și a vremii reci. Deși piața este bine aprovizionată cu gaz, echilibrul este fragil și orice știre negativă provoacă o creștere a prețurilor, spun experții din sector.

Prețul futures-ului pe Dutch TTF a ajuns joi la 48,8 euro/MWh (538 USD pentru 1000 mc), cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023. De la sfârșitul sezonului de încălzire din martie, prețul a crescut cu mai mult de 1,5 ori.

Ultima creștere a început miercuri, când Ucraina a lovit teritoriul rus cu rachete britanice Storm Shadow. La sfârșitul zilei, prețul a crescut cu 2,5%, ajungând la 46,8 euro/MWh. Tot pe 21 noiembrie, ambasadele mai multor state occidentale din Kiev au fost închise, iar Statele Unite au avertizat despre posibilitatea unui atac aerian major în regiune.

În aceeași zi, forțele aeriene ucrainene au raportat că Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală capabilă să transporte încărcătura nucleară. Aceste evoluții au loc pe fondul schimbării doctrinei nucleare a Rusiei și în contextul permiterii de către SUA a loviturilor cu rachete americane de lungă distanță pe teritoriul rus.

Pe de altă parte, piața europeană rămâne bine aprovizionată cu GNL, iar livrările chiar au crescut, deoarece cererea din Asia rămâne scăzută, iar traderii sunt atrași de prețurile în creștere din ultimele săptămâni. În plus, depozitele sunt aproape pline, la aproximativ 90%, conform datelor Gas Infrastructure Europe.

Totuși, odată cu începutul sezonului de încălzire, săptămâna aceasta, ninsorile și vremea rece au afectat regiunile nordice ale Europei. „Echilibrul fragil al pieței înseamnă că factorii externi vor avea un impact semnificativ asupra prețurilor”, a declarat Torgrim Reitan, director financiar al companiei norvegiene Equinor.

Un alt factor de tensiune pe piață este situația livrărilor de gaz prin conductele din Rusia. Gazprom a încetat, începând cu 16 noiembrie, furnizarea de gaz către OMV, compania austriacă care refuzase să plătească pentru gazul livrat în ultimele luni, încercând să recupereze o sumă de 230 milioane de euro stabilită de un tribunal de arbitraj.

Deși Gazprom continuă să furnizeze gaz prin Ucraina către Europa la aceleași volume ca înainte de 16 noiembrie (42,4 milioane de mc pe zi), OMV nu poate să-l preia, dar are posibilitatea să cumpere gaz de la țările care primesc aceste livrări, cum ar fi Slovacia. OMV a asigurat că își satisface complet nevoile de consum din alte surse.

„Majoritatea clienților OMV sunt membri ai NATO, chiar dacă Austria rămâne nominal neutră”, a declarat Jon Trisi, editor al newsletter-ului investițional Fuller Treacy Money. „Strategia Rusiei de ‘iarnă lungă și rece’ este doar una dintre multe tactici pe care le încearcă în afacerea dincolo de Ucraina.”

Piața este, de asemenea, preocupată de faptul că din ianuarie tranzitul de gaz prin Ucraina se va opri, ceea ce va afecta mai mulți procente din importurile de gaz ale Uniunii Europene.