Lovitură de teatru la Moscova. Invadarea Ucrainei ar pune „pe brânci” Rusia

Rusia nu va ataca Ucraina, iar administrația Biden emană o abordare isterică a posibilității invaziei, ceea ce dăunează Ucrainei, inclusiv pe plan economic. Totodată, nu este exclus că armata rusă „va mușca” din teritoriul ucrainean, posibil, în regiunea Azov, a declarat Vladimir Socor, analist de la Fundația Jamestown, în cadrul dezbaterii publice de la a IPN „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”.

Pentru ca invazia să nu se întâmple, țările cu care Ucraina are acorduri bilaterale în domeniul defensiv trebuie să consolideze capacitățile ei de apărare nu în condițiile unui post-factum, ci chiar acum, pentru a descuraja exercițiul și a crea premise pentru ca plata pentru aventură să fie cât mai mare.

Expertul a asemuit actuala criză cu cea Berlinului, când din 1958 până în 1961, fosta URSS a reușit să determine foștii aliați să părăsească Berlinul de Vest și să recunoască drept stat independent fosta zonă de ocupație sovietică. În schimb, Vestul a acceptat Zidul de la Berlin – acesta a fost compromisul.

Atunci în Germnia staționau 300 de mii de soldați din armată americană, iar Germania avea o armată de 200 de mii. Acum, în aprilie 2021, Rusia a concentrat trupe la hotarele Ucrainei cu scopul de a impune Ucrainei aplicarea acordurilor de la Minsk. Criza a intrat în actuala ei fază în noiembrie 2021, când din ucraineană a devenit general-europeană. Rusia a extins cererile ei la nivel central și est-european, antrenând întreaga Alianță Nord-Atlantică”.

Totodată, spune analistul, concentrarea trupelor se adresa și SUA, pentru a le face să influențeze Ucraina să accepte acordurile de la Minsk. Acestea presupun un statut special pentru teritoriile ocupate din Donbas/Luhansk și crearea unui stat în statul ucrainean, cu armată, politică externă proprie, relații cu Rusia, ocolind Kievul, securitate proprie, tribunale, partide, președinți, parlament, guvern propriu… După ce timp de7 ani n-a reușit să impună Ucrainei acordurile de la Minsk, Kremlinul vrea să facă acest lucru cu mâini americane, consideră expertul.

Începând cu luna noiembrie, Rusia țintește întregul sistem euroatlantic și situația e comparabilă cu criza Berlinului, afirmă Vladimir Socor.

Apare întrebarea: de ce Rusia a extins obiectivele sale, în mare parte noi, fără precedent? Cred că rușii profită de slăbiciunea și incompetența demonstrată de administrația Biden. În mare parte, diriguitorii politicii externe din actuala administrație sunt moșteniți din administrația Obama, pe care Rusia a învățat să nu o respecte. Россия ее не уважает. Aceasta este o componentă importantă a mentalității rusești. Rusia consideră a că а venit momentul să inverseze extinderea NATO care a avut loc în perioada 1997 – 2004”.

Cât privește acțiunile militare directe împotriva Ucrainei, expertul consideră că, în pofida retoricii ultimative, Rusia nu va ataca Ucraina pentru că ar avea de pierdut mult mai mult decât de câștigat. „Întâi, pentru că ar înceta negocierile strategice între Rusia și Occident, în care Rusia speră să obțină schimbarea sistemului global de securitate, iar regimul are nevoie de victorii, pentru a le folosi pe plan intern. În al doilea rând, Rusia ar sângera puternic în Ucraina. După o eventuală înfrângere a armatei ucrainene, ar urma o fază prelungită de rezistență națională. Rusia nu-și poate permite așa ceva, inclusiv din considerente economice”.

Cât privește Moldova, expertul Fundației Jamestown consideră că acest teritoriu este avantajat chiar și prin faptul că nu are hotar comun cu Rusia. Autoritățile trebuie să se consacre plenar reformelor, care patinează de 30 de ani. „Lipsa unui hotar comun îi acordă țării liniștea necesară reformelor. Cu venirea președintei Maia Sandu și a Guvernului PAS Republica Moldova are șansa să valorifice nevecinătatea geografică cu Rusia”, a opinat expertul.

#invazie #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața semințelor de floarea-soarelui din Republica Moldova începe să resimtă presiunea unei oferte externe mai ieftine, în pofida unei ușoare creșteri recente a prețurilor interne, susține economistul Iurie Rija.

Potrivit acestuia, reperul din Portul Constanța indică un nivel de aproximativ 616 dolari pe tonă, în timp ce pe piața internă din Drochia se discută deja un preț de circa 10,60 lei/kg, în creștere față de 10,35 lei/kg anterior. La cursul actual de 17,1241 lei/USD, echivalentul teoretic al reperului extern ar fi de circa 10,55 lei/kg brut, înainte de costuri logistice și marje comerciale.

„Nivelul de 10,60 lei/kg în nordul Moldovei reflectă o piață care încearcă să țină pasul cu paritatea externă, dar care începe să simtă presiunea ofertei”, explică Rija.

Economistul atrage atenția asupra intrării în regiune a navei MV MICHALIS SAN din Argentina, care transportă 27.500 de tone la un preț de 552 USD/t CIF — adică cu transportul și asigurarea incluse. Convertit la cursul actual, acest nivel echivalează cu aproximativ 9,45 lei/kg cost teoretic brut.

Diferența de peste 60 USD/t față de reperul din Constanța indică o presiune clară pe piață. „Într-o piață unde marja este calculată la fiecare 10–15 bani pe kilogram, un asemenea discount este semnificativ”, subliniază Rija.

Expertul consideră că apariția acestei surse alternative mai ieftine explică mișcările actuale de preț și ar putea influența ofertele viitoare. Dacă lotul argentinian devine un reper comercial pentru procesatori, următoarele achiziții interne ar putea reveni sub pragul de 10,50 lei/kg, mai ales în scenariul unei slăbiri continue a dolarului.

Pe termen scurt, diferența dintre 10,35 lei/kg și 10,60 lei/kg este favorabilă fermierilor din nordul țării. Totuși, Rija avertizează că piața nu scade din panică, ci se ajustează la un nou nivel de cost.

„Corabia din Argentina nu aduce doar 27.500 de tone de marfă, ci un nou etalon de preț pentru regiunea Dunării și implicit pentru Republica Moldova”, a concluzionat economistul.