Lovitură de teatru la Moscova. Invadarea Ucrainei ar pune „pe brânci” Rusia

Rusia nu va ataca Ucraina, iar administrația Biden emană o abordare isterică a posibilității invaziei, ceea ce dăunează Ucrainei, inclusiv pe plan economic. Totodată, nu este exclus că armata rusă „va mușca” din teritoriul ucrainean, posibil, în regiunea Azov, a declarat Vladimir Socor, analist de la Fundația Jamestown, în cadrul dezbaterii publice de la a IPN „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”.

Pentru ca invazia să nu se întâmple, țările cu care Ucraina are acorduri bilaterale în domeniul defensiv trebuie să consolideze capacitățile ei de apărare nu în condițiile unui post-factum, ci chiar acum, pentru a descuraja exercițiul și a crea premise pentru ca plata pentru aventură să fie cât mai mare.

Expertul a asemuit actuala criză cu cea Berlinului, când din 1958 până în 1961, fosta URSS a reușit să determine foștii aliați să părăsească Berlinul de Vest și să recunoască drept stat independent fosta zonă de ocupație sovietică. În schimb, Vestul a acceptat Zidul de la Berlin – acesta a fost compromisul.

Atunci în Germnia staționau 300 de mii de soldați din armată americană, iar Germania avea o armată de 200 de mii. Acum, în aprilie 2021, Rusia a concentrat trupe la hotarele Ucrainei cu scopul de a impune Ucrainei aplicarea acordurilor de la Minsk. Criza a intrat în actuala ei fază în noiembrie 2021, când din ucraineană a devenit general-europeană. Rusia a extins cererile ei la nivel central și est-european, antrenând întreaga Alianță Nord-Atlantică”.

Totodată, spune analistul, concentrarea trupelor se adresa și SUA, pentru a le face să influențeze Ucraina să accepte acordurile de la Minsk. Acestea presupun un statut special pentru teritoriile ocupate din Donbas/Luhansk și crearea unui stat în statul ucrainean, cu armată, politică externă proprie, relații cu Rusia, ocolind Kievul, securitate proprie, tribunale, partide, președinți, parlament, guvern propriu… După ce timp de7 ani n-a reușit să impună Ucrainei acordurile de la Minsk, Kremlinul vrea să facă acest lucru cu mâini americane, consideră expertul.

Începând cu luna noiembrie, Rusia țintește întregul sistem euroatlantic și situația e comparabilă cu criza Berlinului, afirmă Vladimir Socor.

Apare întrebarea: de ce Rusia a extins obiectivele sale, în mare parte noi, fără precedent? Cred că rușii profită de slăbiciunea și incompetența demonstrată de administrația Biden. În mare parte, diriguitorii politicii externe din actuala administrație sunt moșteniți din administrația Obama, pe care Rusia a învățat să nu o respecte. Россия ее не уважает. Aceasta este o componentă importantă a mentalității rusești. Rusia consideră a că а venit momentul să inverseze extinderea NATO care a avut loc în perioada 1997 – 2004”.

Cât privește acțiunile militare directe împotriva Ucrainei, expertul consideră că, în pofida retoricii ultimative, Rusia nu va ataca Ucraina pentru că ar avea de pierdut mult mai mult decât de câștigat. „Întâi, pentru că ar înceta negocierile strategice între Rusia și Occident, în care Rusia speră să obțină schimbarea sistemului global de securitate, iar regimul are nevoie de victorii, pentru a le folosi pe plan intern. În al doilea rând, Rusia ar sângera puternic în Ucraina. După o eventuală înfrângere a armatei ucrainene, ar urma o fază prelungită de rezistență națională. Rusia nu-și poate permite așa ceva, inclusiv din considerente economice”.

Cât privește Moldova, expertul Fundației Jamestown consideră că acest teritoriu este avantajat chiar și prin faptul că nu are hotar comun cu Rusia. Autoritățile trebuie să se consacre plenar reformelor, care patinează de 30 de ani. „Lipsa unui hotar comun îi acordă țării liniștea necesară reformelor. Cu venirea președintei Maia Sandu și a Guvernului PAS Republica Moldova are șansa să valorifice nevecinătatea geografică cu Rusia”, a opinat expertul.

#invazie #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului trecut plățile cu cardul au depășit pentru prima dată pragul de 50 miliarde de lei, iar în același trimestru din 2025 au ajuns la peste 61 miliarde de lei. Volumul total al plăților cu cardul din ultimele 12 luni a urcat la 225 miliarde de lei, ceea ce reflectă o creștere de 25% în cinci ani, potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță.

Economistul subliniază că această schimbare vine pe fondul transformării comportamentului consumatorilor: cardurile sunt folosite tot mai puțin pentru retrageri de numerar și tot mai mult ca instrument autentic de plată, în țară și peste hotare.

Piața este dominată în continuare de cardurile moldovenești utilizate pe teritoriul național, care generează 79%, echivalentul a 177,5 miliarde de lei. Cardurile moldovenești folosite peste hotare reprezintă 10% (23,4 miliarde de lei), iar cardurile străine utilizate în Republica Moldova – 11% (23,9 miliarde de lei). Lunar, piața cardurilor crește cu aproximativ 2,2 miliarde de lei, dintre care 1,7 miliarde provin din plăți, iar 500 milioane din retrageri de numerar.

În primele nouă luni ale anului, moldovenii au achitat cu cardurile lor 98,3 miliarde de lei, dintre care 75,7 miliarde în țară și 22,6 miliarde peste hotare. „Este foarte probabil ca moldovenii să depășească în premieră nivelul de 100 de miliarde de lei în plăți cu carduri moldovenești”, afirmă Ioniță.

Dacă în 2015 moldovenii retrăgeau 90% din banii de pe card, în trimestrul III al acestui an balanța s-a schimbat vizibil: 57% sunt retrageri de numerar, iar 43% plăți. Expertul estimează că în 2027 plățile vor depăși retragerile: 53% față de 47%.

În ceea ce privește utilizarea cardurilor peste hotare, moldovenii au cheltuit în primele nouă luni 11,3 miliarde de lei, dintre care 10,4 miliarde au fost plăți și 0,9 miliarde retrageri de numerar. În același timp, străinii au utilizat cardurile în Moldova pentru tranzacții totale de 20,1 miliarde de lei, incluzând 11,7 miliarde în plăți și 8,4 miliarde în retrageri.

O parte a acestor fluxuri – aproximativ 3–4 miliarde de lei anual – reprezintă remitențe „invizibile”: plăți efectuate de moldovenii care folosesc carduri deschise peste hotare, însă achită pentru rude în țară. Alte 3–4 miliarde provin din cheltuielile moldovenilor care revin temporar acasă.

Piața plăților online cunoaște cea mai spectaculoasă creștere. De la 2,6 miliarde de lei în 2015, aceasta a ajuns la 9,8 miliarde în 2020, 32,9 miliarde în 2024 și 40,3 miliarde de lei în trimestrul III al acestui an. În primele nouă luni s-au înregistrat 24,4 miliarde de lei în plăți online efectuate de moldovenii din țară, 12,2 miliarde în plăți online peste hotare și 3,7 miliarde realizate de străini în Republica Moldova.

Pentru internet banking, moldovenii au plătit 20,6 miliarde de lei, iar pentru comerț online peste hotare – 12,2 miliarde de lei, comparativ cu 3,8 miliarde pentru comerțul online intern. „Dacă achizițiile online din străinătate ar fi taxate cu TVA, bugetul ar încasa suplimentar 2,5 miliarde de lei. În prezent, comerțul online peste hotare, care reprezintă 85% din total, nu generează venituri fiscale”, avertizează Ioniță.