Lovitură de teatru la Moscova. Invadarea Ucrainei ar pune „pe brânci” Rusia

24 Ian. 2022, 16:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Ian. 2022, 16:43 // Actual //  bani.md

Rusia nu va ataca Ucraina, iar administrația Biden emană o abordare isterică a posibilității invaziei, ceea ce dăunează Ucrainei, inclusiv pe plan economic. Totodată, nu este exclus că armata rusă „va mușca” din teritoriul ucrainean, posibil, în regiunea Azov, a declarat Vladimir Socor, analist de la Fundația Jamestown, în cadrul dezbaterii publice de la a IPN „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”.

Pentru ca invazia să nu se întâmple, țările cu care Ucraina are acorduri bilaterale în domeniul defensiv trebuie să consolideze capacitățile ei de apărare nu în condițiile unui post-factum, ci chiar acum, pentru a descuraja exercițiul și a crea premise pentru ca plata pentru aventură să fie cât mai mare.

Expertul a asemuit actuala criză cu cea Berlinului, când din 1958 până în 1961, fosta URSS a reușit să determine foștii aliați să părăsească Berlinul de Vest și să recunoască drept stat independent fosta zonă de ocupație sovietică. În schimb, Vestul a acceptat Zidul de la Berlin – acesta a fost compromisul.

Atunci în Germnia staționau 300 de mii de soldați din armată americană, iar Germania avea o armată de 200 de mii. Acum, în aprilie 2021, Rusia a concentrat trupe la hotarele Ucrainei cu scopul de a impune Ucrainei aplicarea acordurilor de la Minsk. Criza a intrat în actuala ei fază în noiembrie 2021, când din ucraineană a devenit general-europeană. Rusia a extins cererile ei la nivel central și est-european, antrenând întreaga Alianță Nord-Atlantică”.

Totodată, spune analistul, concentrarea trupelor se adresa și SUA, pentru a le face să influențeze Ucraina să accepte acordurile de la Minsk. Acestea presupun un statut special pentru teritoriile ocupate din Donbas/Luhansk și crearea unui stat în statul ucrainean, cu armată, politică externă proprie, relații cu Rusia, ocolind Kievul, securitate proprie, tribunale, partide, președinți, parlament, guvern propriu… După ce timp de7 ani n-a reușit să impună Ucrainei acordurile de la Minsk, Kremlinul vrea să facă acest lucru cu mâini americane, consideră expertul.

Începând cu luna noiembrie, Rusia țintește întregul sistem euroatlantic și situația e comparabilă cu criza Berlinului, afirmă Vladimir Socor.

Apare întrebarea: de ce Rusia a extins obiectivele sale, în mare parte noi, fără precedent? Cred că rușii profită de slăbiciunea și incompetența demonstrată de administrația Biden. În mare parte, diriguitorii politicii externe din actuala administrație sunt moșteniți din administrația Obama, pe care Rusia a învățat să nu o respecte. Россия ее не уважает. Aceasta este o componentă importantă a mentalității rusești. Rusia consideră a că а venit momentul să inverseze extinderea NATO care a avut loc în perioada 1997 – 2004”.

Cât privește acțiunile militare directe împotriva Ucrainei, expertul consideră că, în pofida retoricii ultimative, Rusia nu va ataca Ucraina pentru că ar avea de pierdut mult mai mult decât de câștigat. „Întâi, pentru că ar înceta negocierile strategice între Rusia și Occident, în care Rusia speră să obțină schimbarea sistemului global de securitate, iar regimul are nevoie de victorii, pentru a le folosi pe plan intern. În al doilea rând, Rusia ar sângera puternic în Ucraina. După o eventuală înfrângere a armatei ucrainene, ar urma o fază prelungită de rezistență națională. Rusia nu-și poate permite așa ceva, inclusiv din considerente economice”.

Cât privește Moldova, expertul Fundației Jamestown consideră că acest teritoriu este avantajat chiar și prin faptul că nu are hotar comun cu Rusia. Autoritățile trebuie să se consacre plenar reformelor, care patinează de 30 de ani. „Lipsa unui hotar comun îi acordă țării liniștea necesară reformelor. Cu venirea președintei Maia Sandu și a Guvernului PAS Republica Moldova are șansa să valorifice nevecinătatea geografică cu Rusia”, a opinat expertul.

 

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 21:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 21:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania rusă Gazprom Neft a ajuns la un acord provizoriu pentru vânzarea pachetului său majoritar de acțiuni din rafinăriile petroliere sârbe NIS către grupul energetic ungar MOL, a anunțat luni ministrul Energiei din Serbia, Dubravka Djedovic Handanovic.

Potrivit acesteia, tranzacția trebuie să fie aprobată de Office of Foreign Assets Control (OFAC), instituția din cadrul Trezoreriei SUA care a impus sancțiuni NIS din cauza structurii sale de acționariat rusesc.

MOL a confirmat, într-un comunicat oficial, că a semnat un acord obligatoriu cu Gazprom Neft pentru achiziția participației de 56,16% deținute de compania rusă în NIS. Compania sârbă acoperă aproximativ 80% din piața carburanților din Serbia și controlează aproape jumătate din segmentul de retail.

Ministrul sârb al Energiei a precizat că parteneri din Emiratele Arabe Unite ar putea fi implicați în structura finală a tranzacției, în condițiile în care negocierile continuă până la termenul-limită de 24 martie. La rândul său, MOL a anunțat că poartă discuții cu ADNOC, compania națională de petrol a Emiratelor, pentru o posibilă participare minoritară în NIS.
Într-o declarație separată, Gazprom Neft a confirmat semnarea unui acord de intenție cu MOL pentru vânzarea participației din NIS, fără a menționa implicarea ADNOC.

Dubravka Djedovic Handanovic a subliniat că MOL va avea obligația contractuală de a menține funcționarea rafinăriei de la Pancevo, singura rafinărie din Serbia operată de NIS, la nivelurile anterioare de producție și de a majora capacitatea, dacă va fi necesar.

OFAC a impus sancțiuni NIS în luna octombrie, ca parte a măsurilor extinse împotriva sectorului energetic rus, pe fondul războiului din Ucraina. Aceste sancțiuni au dus la oprirea temporară a rafinăriei de la Pancevo și au generat îngrijorări privind aprovizionarea internă cu carburanți. Ulterior, NIS a beneficiat de o derogare temporară de la sancțiuni, valabilă până la 23 ianuarie.

În prezent, Gazprom deține 11,3% din acțiunile NIS, în timp ce Gazprom Neft controlează 44,9%. Statul sârb are o participație de 29,9%, restul acțiunilor fiind deținute de investitori minoritari și angajați.