Lovitură dură dată de Europa lui Putin: O țară de la 6.000 de kilometri îi ia locul Rusiei, peste noapte

22 Iul. 2023, 10:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Iul. 2023, 10:30 // Actual //  bani.md

Putin a declanșat, odată cu începutul invaziei din Ucraina, multiple crize financiare, energetice și alimentare în întreaga lume, bulversând rutele de transport și de afaceri. Astfel, Rusia a pierdut într-un an de zile piața de energie din Europa, iar locul său a fost luat în principal de Statele Unite, prin exporturile sale de petrol și gaze naturale lichefiate.

După ce a fost alungată din Europa, Rusia și-a redirecționat vânzările de petrol și gaze spre Asia, preponderent spre China și India, potrivit Oil Price.

„Rusia a pierdut bătălia energetică”, a declarat Fatih Birol, director executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), pentru cotidianul francez Liberation, la un an după ce Putin a invadat Ucraina.

Într-un an și jumătate de când Putin a ordonat trupelor sale să intre în Ucraina și a întrerupt aprovizionarea cu gaze naturale prin conducte către mulți clienți din UE, Europa a reușit să înlocuiască o mare parte din gazul din conducte cu importuri de GNL și a interzis importurile de țiței și produse petroliere rusești.

Statele Unite au făcut eforturi pentru a umple o parte din deficitul de aprovizionare cu petrol și gaze lăsat de Rusia. Era un gol destul de mare, iar producătorii americani de petrol și exportatorii de GNL au fost bucuroși să îl umple.

„Fluxurile comerciale au fost răsturnate, iar exportatorii americani și din Orientul Mijlociu sunt principalii beneficiari”, a declarat Amrita Sen, expert la firma de consultanță Energy Aspects.

Europa cumpără mai mult petrol și gaze din Statele Unite, o țară aflată la peste 6.000 de kilometri distanță (între Washington și Rotterdam, principalul port din Europa, sunt 6.180 de km) și semnează acorduri pe termen lung de aprovizionare cu GNL cu exportatorii americani – acorduri care nu erau atât de „binevenite” în Europa cu doar doi ani în urmă, când obiectivele climatice erau în fruntea priorităților energetice ale națiunilor dezvoltate.

Înainte de război și de embargourile asupra petrolului său, Rusia reprezenta aproape 40% din toate importurile europene de țiței, produse rafinate și gaze naturale. În prezent, UE nu importă țiței rusesc, cu excepția Bulgariei, din cauza unei derogări UE până în 2024. Furnizarea de gaze naturale prin conducte din Rusia reprezintă acum mai puțin de 10% din furnizarea de gaze a UE, în scădere față de aproape 40% înainte de invazia rusă a Ucrainei.

Cel mai mare furnizor de gaze din Europa este acum cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Vest, Norvegia, un aliat apropiat al UE și un membru fondator al NATO.

Pe măsură ce Europa se îndepărtează de combustibilii fosili ruși, clienții asiatici China și India au devenit clienții cheie ai țițeiului Rusiei. Importurile de petrol din Rusia ale Indiei au continuat să crească în prima jumătate a anului 2023, deoarece exporturile rusești de țiței mai ieftine găsesc din ce în ce mai mulți cumpărători în al treilea cel mai mare importator de țiței din lume.

Pe măsură ce cumpărătorii din Europa s-au retras din comerțul cu petrolul rusesc, exporturile de țiței americane către Europa au crescut și se așteaptă să continue să crească.

Anul trecut, Europa s-a clasat pe locul doi după Asia în ceea ce privește achizițiile de țiței din SUA. Importurile europene de țiței din Statele Unite au fost în medie de 1,51 milioane de barili pe zi în 2022, reprezentând 42% din exporturile americane de țiței, doar puțin sub cele 43% din exporturile americane care au mers în Asia, conform datelor EIA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.