Lukoil pune Bulgaria la zid: amenință cu procese dacă statul îi atinge rafinăria

Gigantul energetic rus Lukoil a lansat un avertisment ferm autorităților de la Sofia, declarând că va recurge la acțiuni legale dacă administratorul special Rumen Spetsov va bloca procesul de vânzare a activelor companiei din Bulgaria. Lukoil se află în negocieri avansate pentru a găsi un cumpărător pentru rafinăria și operațiunile sale locale, scrie novinite.bg.

Parlamentul bulgar a modificat în regim de urgență legislația pentru a-i acorda lui Spetsov puteri extinse, inclusiv dreptul de a decide asupra vânzării acțiunilor și activelor după aprobarea Guvernului. Amendamentele au fost introduse pe ultima sută de metri, deși nu figurau în proiectul inițial. Una dintre cele mai controversate prevederi rămâne faptul că deciziile administratorului special nu pot fi contestate în instanță — aspect criticat dur de opoziție, care avertizează că astfel Spetsov ar putea vinde activele Lukoil din Bulgaria „bucată cu bucată”.

În reacție la schimbările legislative, Lukoil a transmis un comunicat în care subliniază că întreprinde toate măsurile necesare pentru finalizarea procesului de vânzare a rafinăriei, rețelei de benzinării și a altor active către un nou proprietar. Compania a precizat că se așteaptă ca administratorul special să respecte integral legislația bulgară și să asigure continuitatea operațiunilor, furnizarea combustibililor pe piața internă, plata taxelor și menținerea standardelor sociale pentru angajații rafinăriei.

Lukoil a amintit că este prezentă în Bulgaria de peste 25 de ani, timp în care a devenit cel mai mare investitor, furnizor de combustibil, angajator și contribuabil al țării, respectând standarde industriale și de mediu stricte. Din 1999, investițiile totale ale grupului în Bulgaria au depășit 4,5 miliarde USD (circa 4,1 miliarde euro).

Compania a avertizat că își rezervă dreptul de a solicita protecție judiciară pentru a-și apăra interesele legitime în cazul în care îi vor fi încălcate drepturile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Lukoil #rafinărie #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.