Oficiali și diplomați europeni au criticat dur așa-numitul „plan de pace” elaborat de emisarul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, împreună cu reprezentantul special al Rusiei, Kirill Dmitriev, acuzând Washingtonul că vrea să profite financiar de pe urma activelor rusești înghețate în Europa, sub pretextul reconstrucției Ucrainei. Potrivit Politico, tensiunile riscă să submineze negocierile sensibile din UE privind mecanismul de „credit reparațional” pentru Kiev.
Un punct central al documentului prevede utilizarea activelor rusești înghețate în UE, o parte din bani urmând să fie direcționată către reconstrucția Ucrainei după încetarea focului, sub control american, în timp ce Statele Unite ar urma să rețină 50% din profitul generat de aceste operațiuni. Diplomații europeni se tem că inițiativa americană va lovi în eforturile deja avansate ale UE de a conveni un mecanism propriu, prin care Kievul să primească un împrumut garantat din veniturile produse de aceste active – așa-numitul „credit de reparații”.
Într-o discuție cu publicația, un fost înalt funcționar francez a calificat ideea drept „scandaloasă”, subliniind că statele europene încearcă de luni de zile să găsească un cadru juridic viabil pentru a folosi activele rusești în interesul Ucrainei, în timp ce Washingtonul „urmărește să scoată profit” din ele. „Această propunere va fi, cel mai probabil, respinsă de toți”, a declarat el. Un oficial de rang înalt al UE a ținut să precizeze că Donald Trump nu are competența de a decide deblocarea activelor rusești plasate în jurisdicții europene. „Lui Witkoff îi trebuie un psihiatru”, a adăugat, fără menajamente, un alt lider european citat de Politico.
Problema utilizării activelor rusești înghețate este complicată încă de la început de poziția Belgiei – pe teritoriul căreia este concentrată o mare parte din aceste fonduri –, Bruxelles-ul temându-se de posibile măsuri de retaliere din partea Moscovei. Acum, diplomații europeni avertizează că propunerea Washingtonului riscă să introducă un obstacol suplimentar în obținerea acordului Belgiei pentru schema europeană de „credit reparațional”. Un oficial al UE a explicat că planul american ar putea fi folosit ca argument împotriva proiectului european, iar încercarea lui Trump de a obține profit din această schemă se înscrie în „stilul clasic” al președintelui american.
Așa-numitul „plan de pace” american nu se limitează însă la chestiunea activelor. Documentul prevede, între altele, trecerea sub control rusesc a Crimeei și a Donbasului – inclusiv a unor teritorii care nu se află în prezent sub ocupație rusă –, reducerea efectivelor forțelor armate ucrainene, consacrarea prin lege a renunțării la aderarea la NATO, interzicerea desfășurării de contingente de menținere a păcii străine pe teritoriul Ucrainei și reconfirmarea statutului de stat ne-nuclear. În schimb, Rusia ar obține ridicarea treptată a sancțiunilor internaționale, revenirea în formatul G8 și o formă de amnistie pentru crimele de război.
Liderii europeni au respins, în convorbirile telefonice purtate cu președintele Volodimir Zelenski, punctele-cheie ale documentului american, insistând că armata ucraineană trebuie să-și păstreze capacitatea de a apăra suveranitatea țării și că actuala linie a frontului trebuie să fie baza oricăror viitoare negocieri. Potrivit presei internaționale, UE încearcă să se poziționeze ca garant al faptului că pacea nu va însemna capitulare pentru Kiev.
La rândul său, Zelenski a declarat că este gata să lucreze cu administrația Trump pentru atingerea unei „păci juste și durabile”, dar a avertizat că Ucraina se confruntă cu „unul dintre cele mai dificile momente din istoria sa”, fiind pusă în fața unei alegeri între păstrarea demnității și riscul de a pierde un partener strategic. Donald Trump ar fi fixat ca termen-limită pentru semnarea documentului data de 27 noiembrie, avertizând, potrivit relatărilor din presă, că în caz contrar SUA ar putea opri livrările de armament și informații de intelligence către Ucraina.
