Lumea rămâne fără petrol. Stocurile globale s-au topit într-un ritm record din cauza crizei din Ormuz

Criza din Strâmtoarea Ormuz a provocat reducere a stocurilor mondiale de petrol, care se topesc într-un ritm record, avertizează analiștii internaționali.

Potrivit estimărilor Morgan Stanley, în lunile martie și aprilie stocurile globale de petrol s-au redus cu aproximativ 4,8 milioane de barili pe zi, un ritm considerat fără precedent. În consecință, rezervele mondiale au coborât la cel mai redus nivel din ultimii opt ani și ar acoperi doar aproximativ 100 de zile de consum global.

În același timp, producția continuă să scadă. Datele arată că extracția statelor membre OPEC a ajuns în aprilie la minimul ultimilor 36 de ani.

Analiștii JPMorgan Chase avertizează că stocurile de petrol ale țărilor din cadrul OCDE ar putea atinge până în septembrie așa-numitul „minim operațional” — nivelul la care infrastructura petrolieră începe să funcționeze cu dificultăți majore.

În contextul deficitului de pe piață, Rusia profită de noua situație creată de tensiunile din jurul Iranului și blocajele din regiune. Criza a dus la o creștere explozivă a prețului petrolului rusesc Urals, care a ajuns în aprilie la o medie de aproape 95 de dolari pentru un baril, după ce în perioada decembrie-februarie era tranzacționat la doar 39-44 de dolari pe baril.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ormuz #rezerve #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a continuat să crească în 2026. La sfârșitul lunii august, soldul datoriei de stat a ajuns la 147,73 miliarde de lei, cu 14,95 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut, arată datele Ministerului Finanțelor.

Raportat la nivelul de aproximativ 132,8 miliarde de lei înregistrat la finele anului 2025, creșterea din primele opt luni ale anului reprezintă circa 11,3%. Datoria ajunge astfel la aproximativ 38,1% din PIB-ul prognozat pentru 2026, estimat de autorități la 388 miliarde de lei.

Astfel, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă sunt scadente în decurs de un an, în condițiile în care plafonul stabilit este de maximum 90%. Totodată, ponderea datoriei de stat cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 62,5%, peste limita de 60% prevăzută de program.

Asta înseamnă o expunere mai mare atât la riscul de refinanțare, cât și la evoluția dobânzilor. În același timp, ponderea datoriei care ajunge la scadență în următoarele 12 luni este de 33,7% din total, foarte aproape de plafonul de 35%. Maturitatea medie a datoriei rămâne însă peste pragul minim stabilit, la 7,7 ani.

Datele Ministerului Finanțelor arată și o schimbare în structura datoriei externe. La 31 august, aceasta se ridica la 5,18 miliarde de dolari, comparativ cu 4,81 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 369 milioane de dolari, sau 7,7%.

Mai mult, ponderea datoriei externe cu dobândă flotantă a urcat de la 49,7% la sfârșitul lui 2025 la 54,4% în august 2026, în timp ce partea cu dobândă fixă a coborât la 45,6%.

August a fost și luna cu cea mai mare finanțare netă din seria lunară prezentată de Ministerul Finanțelor. Statul a atras surse de finanțare de aproape 9 miliarde de lei, a efectuat rambursări de 4,18 miliarde de lei și a încheiat luna cu o finanțare netă pozitivă de 4,82 miliarde de lei. Pentru comparație, în iunie finanțarea netă fusese negativă, de minus 727 milioane de lei.

Pe piața internă, băncile continuă să fie principalii deținători ai valorilor mobiliare de stat, în timp ce prezența investitorilor străini rămâne aproape simbolică. Nerezidenții dețin doar 0,03% din totalul VMS aflate în circulație.

#datorie #bani #finanțe