Moldova caută 300.000 de angajați! Radu Marian spune că diaspora nu e suficientă

15 Mai 2026, 09:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Mai 2026, 09:40 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, susține că Republica Moldova va avea nevoie de forță de muncă din străinătate pentru a putea accelera creșterea economică și a se apropia de nivelul salarial din Uniunea Europeană.

Potrivit lui Marian, fenomenul imigrației controlate este prezent în toate statele care au cunoscut dezvoltare economică rapidă și încearcă să reducă diferențele față de economiile occidentale. Oficialul a precizat că autoritățile nu discută despre refugiați, ci despre atragerea muncitorilor străini pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii.

„Pentru a ajunge la un potențial maxim de creștere economică și la nivelul salariilor din Uniunea Europeană, avem nevoie de mult mai multe forțe de muncă”, a declarat Radu Marian.

Deputatul a menționat că procesul trebuie realizat „controlat”, cu respectarea tradițiilor, valorilor și particularităților religioase ale țării. În opinia sa, importul de muncitori poate contribui semnificativ la dezvoltarea economiei dacă este gestionat corect.

Radu Marian a afirmat că nivelul de creștere economică dorit de autorități depinde direct de numărul de angajați disponibili. „Dacă vrem creștere economică de 8% anual, trebuie să avem și mai multe forțe de muncă”, a spus acesta.

Totodată, șeful Comisiei economie a respins criticile potrivit cărora Guvernul ar fi promis întoarcerea rapidă a diasporei. El a oferit exemplul Poloniei, care ar fi avut nevoie de aproximativ 25 de ani după aderarea la UE pentru ca circa 40% dintre cetățenii plecați peste hotare să revină acasă.

Anterior, ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova are nevoie de aproximativ 300.000 de angajați pentru a atinge nivelul minim de productivitate al Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Iun. 2026, 17:05
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Iun. 2026, 17:05 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 143,09 miliarde de lei la sfârșitul lunii mai 2026, cu peste 10,3 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut. Datele Ministerului Finanțelor arată însă că nu doar volumul datoriei crește, ci și riscurile asociate administrării acesteia.

Potrivit datelor publicate, două dintre limitele de risc stabilite chiar de Guvern prin Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)” au fost deja depășite.

Astfel, ponderea datoriei cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 61,1%, peste plafonul maxim de 60% stabilit de autorități. Totodată, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă ajung la scadență în decurs de un an, peste limita de 90% prevăzută în programul de administrare a datoriei.

În schimb, alți indicatori rămân în limitele asumate. Ponderea datoriei scadente într-un an este de 34,4%, sub plafonul de 35%, iar maturitatea medie a datoriei de stat este de 7,2 ani, peste pragul minim de șase ani.

Structura datoriei arată că 59,6% reprezintă datorie externă, iar 40,4% datorie internă. La sfârșitul lunii mai, datoria de stat reprezenta aproximativ 37% din PIB-ul prognozat pentru anul 2026.

Datele mai relevă și o creștere a costurilor de deservire a datoriei. În primele cinci luni ale anului, statul a achitat 1,72 miliarde de lei pentru serviciul datoriei interne și 705 milioane de lei pentru cea externă, în total peste 2,42 miliarde de lei.

În același timp, structura datoriei externe continuă să se modifice. Pentru prima dată, ponderea împrumuturilor cu dobândă flotantă a ajuns la 51,9% și au depășit-o pe cea a împrumuturilor cu dobândă fixă, care a coborât la 48,1%, ceea ce expune bugetul într-o măsură mai mare la eventuale creșteri ale ratelor internaționale ale dobânzilor.

Datele Ministerului Finanțelor mai arată că aproape 90% din datoria externă este contractată de la creditori multilaterali, iar principalii finanțatori sunt Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții.