Lupta pentru apă din Spania, un avertisment pentru întreaga Europă că nu este de glumit cu seceta

15 Mai 2023, 05:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Mai 2023, 05:02 // Actual //  bani.md

Europa se confruntă pen­tru al doilea an consecutiv cu o secetă extremă şi temperaturi foarte ridica­te. Seceta pune presiune pe resurse de apă foarte preţioase şi pune în­tregul continent în alertă, potrivit Bloomberg.

În Letur, din centrul Spaniei, un grup de fermieri încearcă să menţină funcţional un sistem de irigaţii ex­trem de vechi pe care aceştia îl consi­deră sustenabil. Fermierii locali se tem că anii de secetă îi vor determina pe marii cultivatori să încerce să le folosească sursele de apă.

Lupta pentru apă generează con­flicte între diferite grupuri: grupuri mari de agribusiness şi micii fermieri, activişti de mediu şi grupurile de lobby pro-business, autorităţi locale şi centrale.

Goana după apă iscă noi temeri privind furturile de apă. Există deja peste un milion de puţuri ilegale folo­site pentru irigaţii în Spania, arată datele Greenpeace.

În Pulpi, seceta îi determină pe fermieri să cumpere sau să ia în arendă terenuri cu acces la apă aflate la mare distanţă. Cursa pentru apă din Spania ar putea prevesti ce se va în­tâm­pla pe restul continentului.

Europa s-a confruntat cu una din­tre cele mai secetoase şi mai calde ierni din ultimele decenii, după ce a înregistrat precipitaţii extrem de scăzute şi temperaturi foarte ridicate în 2022, o combinaţie care ar putea pu­ne în pericol jumătate din conti­nent şi agrava o secetă care ar putea afecta aprovizionarea cu apă atât pentru agricultură, cât şi pentru con­sum, notează laprensalatina.com.

Sudul continentului este în spe­cial afectat. Spania a aprobat recent măsuri în valoare de peste 2 miliarde de euro pentru diminuarea impactu­lui secetei prelungite cu care se con­fruntă, relatează Politico.

Vasta majoritate a pachetului de măsuri va fi folosită pentru construi­rea unei noi infrastructuri în dome­niul apei, creşterea reutilizării apei re­ziduale urbane şi reducerea tarife­lor pentru fermieri. Susţinerea de stat pentru sectorul agricol se va ridica la 784 milioane de euro. Şi Franţa se confruntă cu o secetă acută, în special în regiunile sudice şi estice.

Precipitaţiile de la începutul lunii mai nu vor fi probabil suficiente pentru soluţionarea crizei. Sectoarele agriculturii şi zootehniei au fost avertizate că 2023 ar putea fi un „an negru“ pentru producţie.

Italia înregistrează de asemenea o secetă îngrijorătoare care a afectat în special valea principalului râu, Po. Cotele celui mai lung râu al Italiei, Po, sunt la cel mai scăzut nivel, sufocând cea mai productivă regiune agricolă a ţării.

Râurile uscate blochează transporturile de mărfuri şi afectează producţia de energie. Acestea pot aduce de asemenea pierderi uriaşe fermierilor din ţări cu sectoare agricole puternice, ca Spania şi Italia.

Seceta afectează deja şi 89% din teritoriul Portugaliei, în special în zonele din sud.
Schimbările de vreme sunt în linie cu estimările ştiinţifice privind scăderea nivelului de precipitaţii şi creşterea temperaturilor în Europa, însă nivelul actual de secetă fusese previzionat de-abia pentru anul 2043, scrie Bloomberg.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!