Noul CEO numit la conducerea Twitter: Nu se poate “elibera” de nevoia de a fi pe placul marilor agenții și investitori

15 Mai 2023, 05:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Mai 2023, 05:27 // Actual //  bani.md

Elon Musk a ales un om “clasic” de vânzări media venit din televiziune în rolul de CEO – semn că Twitter nu se poate încă “elibera” de nevoia de a fi pe placul marilor agenții și investitori în publicitate, susține Dragoș Stanca, expertul în domeniul digital.

„Așa cum sperau mulți naivi care credeau că, gata, a venit geniul care va demonstra lumii că se poate face performanță cu o rețea socială descentralizată, web3 based, cu milioane de useri super entuziasmați să plătească abonamente și pentru buline albastre de verificare.
Nope. The Internet (still) runs on ads. Și, din cauza asta, avem un spațiu web 2.0 destul de varză, cu 90% din bani alocați pe criterii discutabile de click și “engagement” obținut cu orice preț. La figurat”, a punctat Stanca.

La propriu, înseamnă cel mai mic preț posibil – deci cât mai mulți bani dați intermediarilor si cât mai puțini, spre deloc, pe cât posibil – celor care produc conținut bun pentru oameni și pentru societate (nu doar pentru instincte primare, algoritmi si ad tech).

Stanca afirmă că noul CEO mai are și alte calități. Una dintre ele fiind că e fană declarată a lui Elon și a doua că e bine conectată politic (a fost numită de Trump și păstrată de Biden în poziția de consilier al Președintelui – în domeniul sport și nutriție).

Interesant de urmărit – îmi pare greu de crezut că va funcționa pe termen măcar mediu tandemul dintre un rebel fascinat de atenție și o corporatistă pur sânge venită din lumea publicității media “tradiționale” (a fost media planner, la începutul carierei). We’ll see.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.