Macron îl apără pe Putin. Președintele Franței se opune desemnării Rusiei ca „stat finanțator al terorismului”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că Rusia ar trebui să fie declarată ca „stat finanțator al terorismului” după atacul cu rachete asupra centrului comercial din Kremenchuk.

Cu toate acestea, Emmanuel Macron a spus că nu va eticheta Rusia în acești termeni. „Nu avem nevoie de nicio calificare pentru a aplica aceste sancțiuni împotriva Moscovei din cauza invaziei sale în Ucraina”, a spus președintele francez la summitul G7.

Vladimir Putin este vinovat de multe crime, de la bombardarea civililor în Siria, asasinarea dizidenților din Marea Britanie și din alte tari până la invazia Ucrainei de către armata rusă unde comit atrocități, iar toate acestea îl fac un susținător al terorismului, pe măsură ce opinia față de Moscova pare să devină din ce în ce mai ostilă în rândul liderilor lumii.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut pentru prima dată parlamentarilor britanici să desemneze Rusia drept „stat terorist”, după ce președintele Vladimir Putin a ordonat o operațiune militară specială împotriva națiunii sale și a cerut sancțiuni mai dure împotriva Moscovei pentru a „a asigura că cerul nostru este în siguranță”.

Marţi, la încheierea summitului G7 din Germania, preşedintele francez Emmanuel Macron s-a pronunţat împotriva desemnării Rusiei ca stat finanţator al terorismului, aşa cum ceruse omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.

„Nu avem nevoie de nicio calificare pentru a aplica sancţiuni” împotriva Rusiei, a răspuns președintele Macron la o întrebare privind solicitarea lui Zelenski.

Şeful de stat francez a declarat că Rusia nu poate şi nu trebuie să câştige războiul de agresiune declanşat împotriva Ucrainei, prin urmare sancţiunile împotriva Moscovei se vor menţine atâta timp cât este necesar, în următoarele săptămâni şi în următoarele luni.

Preşedintele Franţei a apreciat că pentru a limita profiturile unor producători şi speculanţi de pe urma invaziei ruse în Ucraina ar fi posibilă plafonarea preţurilor petrolului din Rusia, care ar putea fi realizată printr-o alianţă a cumpărătorilor. El a recunoscut însă că ar fi mai uşor de realizat o măsură similară privind gazele.

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a fost de părere, cu aceeaşi ocazie, că pentru un plan de limitare a preţului ţiţeiului mai este „mult de lucru” şi că ar fi un proiect foarte ambiţios şi foarte solicitant, relatează Agerpres.

#Macron #UE #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.