Mai bogat decât familia regală: Rishi Sunak devine cel mai bogat prim-ministru din istoria Regatului Unit

25 Oct. 2022, 15:39
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
25 Oct. 2022, 15:39 // Au Bani //  MD Bani

Rishi Sunak este unul dintre cei mai bogaţi oameni din Marea Britanie, care a devenit și cel mai puternic după ce a ocupat funcția de prim-ministru. Evenimentul în cauză poate marca primul moment din istorie când locuitorii din Downing Street vor deveni mai bogaţi decât cei din Palatul Buckingham, scrie The Washington Post.

Britanicii sunt obişnuiţi să fie conduşi de elite – Boris Johnson fiind unul dintre cele mai bune exemple recente – dar Sunak nu este doar bogat, ci este foarte bogat, ceea ce i-a determinat pe unii contestatari să se întrebe dacă nu cumva averea lui îl face, totuşi, prea bogat pentru a fi prim-ministru.

Susţinătorii săi spun că tocmai trecutul său ca ministru de finanţe şi anii petrecuţi în scopul acumulării averii lui masive îl fac apt să conducă o naţiune profund afectată în aceste vremuri tumultuoase din punct de vedere economic.

Sunak, un fost bancher, şi soţia sa, Akshata Murty, au o avere care se ridică la aproximativ 730 de milioane de lire sterline (830 de milioane de dolari), potrivit Sunday Times Rich List. Pe lista din acest an, publicată înainte de moartea reginei, averea Elisabetei a II-a a fost estimată la aproximativ 370 de milioane de lire sterline (420 de milioane de dolari), prin comparaţie.

Banii cuplului provin în principal din participaţia lui Murty în compania tatălui ei, Infosys. Ea deţine, de asemenea, Catamaran Ventures UK şi are acţiuni la multe alte companii de succes. Cuplul are cel puţin trei case în Marea Britanie, precum şi o proprietate în Santa Monica, California, evaluată la aproximativ 6 milioane de dolari.

Potrivit The Guardian, soţii Sunak – părinţii a două fiice, Krishna şi Anoushka – îşi petrec săptămâna în casa cu cinci dormitoare din vestul Londrei şi weekendurile în North Yorkshire la un conac georgian. Ziarul susţine că celebrul conac a fost „transformat într-un refugiu de wellness cu o piscină interioară, o sală de sport, un studio de yoga, o cadă cu hidromasaj şi un teren de tenis”.

La începutul acestui an, soţia lui Sunak s-a aflat în centrul unui scandal fiscal după ce a reuşit să evite plata impozitelor britanice pentru veniturile substanţiale pe care le-a câştigat în străinătate.

Criticii lui Sunak au căutat să pună în valoare educaţia sa privilegiată. Ei subliniază că a urmat cursurile Colegiului Winchester, vechi de 600 de ani, unde taxele anuale pentru studenţi depăşesc astăzi 52.000 de dolari.

În aceste vremuri tulburi de preţuri ridicate la energie şi inflaţie fulgerătoare, susţinătorii lui Sunak sunt de părere că istoricul său – nu bogăţia, ci propria experienţă în finanţe şi trezorerie – îl fac omul potrivit pentru funcţia de prim-ministru.

Jeremy Hunt, ministrul finanţelor din Regatul Unit care va spera să-şi păstreze slujba şi în timpul mandatului lui Sunak, a venit în sprijinul noului prim-ministru. El a declarat pentru Daily Telegraph că poporul britanic caută pe cineva care să poată trece prin criza prezentă.

„Finanţele noastre publice, credibilitatea pieţei şi reputaţia internaţională au primit o lovitură serioasă. Pentru a restabili stabilitatea şi încrederea, avem nevoie de un lider în care se poate avea încredere pe parcursul acestor vremuri dificile”, a scris Hunt.

12 Nov. 2026, 15:36
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2026, 15:36 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Produsele alimentare riscă să intre într-un nou val de scumpiri, pe măsură ce oferta de produse autohtone se va reduce, iar piața internă va deveni tot mai dependentă de importuri, potrivit  avertismentului BNM, care atrage atenția că majorarea prețurilor alimentare pe piețele internaționale ar putea fi transmisă treptat și consumatorilor moldoveni.

Potrivit BNM, în trimestrul III al anului 2026, ritmul anual de creștere a prețurilor la produsele alimentare s-a temperat și a ajuns la o medie de 5,03%, cu 0,87 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul precedent. Evoluția a fost determinată în principal de recolta agricolă favorabilă, care a contribuit la creșterea ofertei de produse autohtone și la reducerea presiunilor asupra prețurilor.

Cele mai importante contribuții la temperarea inflației alimentare au venit din partea legumelor, ouălor și produselor din carne.

„Condițiile climaterice favorabile din anul curent au susținut dezvoltarea culturilor agricole, contribuind la formarea unei oferte relativ mari de produse autohtone pe piața locală”, constată Banca Națională.

Totuși, situația favorabilă de pe piața internă contrastează cu evoluțiile internaționale. În timp ce în Moldova ritmul scumpirilor alimentare s-a temperat, pe piețele externe prețurile au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate de BNM, produsele alimentare pe piața internațională au fost, în trimestrul III 2026, în medie cu 3,4% mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Banca centrală avertizează că această diferență ar putea deveni o problemă pentru consumatorii moldoveni în lunile următoare, odată cu diminuarea stocurilor de produse agricole autohtone și creșterea ponderii alimentelor importate.

Astfel, presiunile inflaționiste externe ar putea determina noi majorări ale prețurilor la produsele alimentare comercializate în Republica Moldova.

În plus, BNM atrage atenția că scumpirea energiei, a fertilizanților și a transportului la nivel internațional riscă să se transmită treptat în costurile de producție și, ulterior, în prețurile finale ale alimentelor.

Pentru anul 2026, Banca Națională prognozează o creștere medie anuală de 5,9% a prețurilor produselor alimentare, iar pentru 2027 estimează un ritm de 5,8%.

Deși aceste prognoze indică o temperare a presiunilor inflaționiste față de unele perioade precedente, ele nu presupun ieftinirea generalizată a alimentelor, ci continuarea creșterii prețurilor într-un ritm mai moderat.

Potrivit BNM, evoluția prețurilor alimentare în perioada următoare va depinde de oferta agricolă internă, de cererea populației, de cursul de schimb al leului și de evoluția prețurilor internaționale.

În același timp, raportul arată că inflația generală a accelerat până la 8,6% în septembrie 2026, iar presiunile provenite din sectorul energetic și din importuri continuă să reprezinte riscuri pentru stabilitatea prețurilor.