Americanii vor să le trimită ucrainenilor sistemul antiaerian HAWK că să le doboare rachetele și dronele

Statele Unite iau în considerare posibilitatea de a trimite în Ucraina echipamente de apărare aeriană HAWK mai vechi, aflate în depozite, pentru a ajuta Kievul să se apere împotriva atacurilor ruseşti cu drone şi rachete de croazieră, au declarat doi oficiali americani marţi pentru Reuters.

Rachetele de interceptare HAWK ar fi un upgrade al sistemelor de rachete Stinger – un sistem de apărare aeriană mai mic şi cu o rază mai scurtă de acţiune – pe care Statele Unite le-au trimis deja Ucrainei după invazia rusă.

Administraţia Joe Biden ar urma să folosească Presidential Drawdown Authority (PDA) pentru a transfera echipamentul HAWK, bazat pe o tehnologie din perioada Vietnamului, dar a fost modernizat de mai multe ori. PDA permite Statelor Unite să transfere rapid sisteme de apărare aflate în depozite, fără aprobarea Congresului, ca răspuns la o situaţie de urgenţă.

Sistemul HAWK este predecesorul sistemului de apărare antirachetă PATRIOT, fabricat de Raytheon Technologies, care rămâne în afara discuţiei pentru Ucraina, au declarat oficialii americani pentru Reuters.

Preşedintele american Joe Biden i-a promis preşedintelui ucrainean Volodomir Zelenski că Washingtonul va furniza Ucrainei sisteme aeriene de apărare avansate după raidurile devastatoare cu rachete lansate de Rusia la începutul acestei luni.

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Spania intenţionează să trimită în Ucraina patru lansatoare HAWK.

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie, SUA au trimis Kievului asistenţă de securitate în valoare de aproximativ 17,6 miliarde de dolari.

#hawk #rachete #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premier Energy și FEE Nord au depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cereri oficiale de reducere a tarifelor reglementate, invocând scăderea costurilor de achiziție pentru perioada iunie-decembrie 2025.

FEE Nord (operatorul de stat care deservește raioanele din nord) propune micșorări de aproape 10 % pentru consumatorii racordați la joasă tensiune și până la 14,7 % la intrarea în rețeaua de transport. Concret, prețul solicitat la punctele de intrare în rețelele de transport este de 264 bani/kWh, față de 310 bani/kWh în prezent; la ieșirea din transport – 289 bani/kWh (-13,5 %); pentru consumatorii de medie tensiune – 318 bani/kWh (-12,6 %); iar pentru cei de joasă tensiune – 422 bani/kWh (-9,8 %).

Premier Energy, care alimentează centrul, sudul și municipiul Chișinău, solicită reduceri mai temperate, de circa 4-6 %. Noile tarife propuse sunt: 285 bani/kWh la intrarea în rețelele de transport (-5,6 %), 309,54 bani/kWh la ieșire (-5,0 %), 312,49 bani/kWh pentru consumatorii de înaltă tensiune (-5,0 %), 333,83 bani/kWh pentru medie tensiune (-4,9 %) și 393,76 bani/kWh pentru joasă tensiune (-4,0 %). Prețul mediu al serviciului universal ar scădea astfel la 374,45 bani/kWh, cu 8,7 % sub nivelul actual de 4,10 lei/kWh (410 bani).

Premier Energy contestă premisele de preț transmise de furnizorul central Energocom, susținând că valorile estimate pentru energia de pe bursa OPCOM ar fi „subestimate”, mai ales pentru lunile de vârf ale anului, și cere ANRE să ia în calcul calculele proprii, bazate pe un curs de 19,90 MDL/EUR și pe o majorare de 22 % a cotațiilor bursiere.

În prezent, tariful la energia elecctrică este de 4,10 lei/kWh pentru curentul furnizat de Premier Energy, dar cu o compensație aplicată, consumatorii plătesc efectiv 2,34 lei/kWh până la finalul anului. 4,68 lei/kWh achită consumatorii pentru energia furnizată de FEE Nord (în nordul țării), tarif compensat la 2,84 lei/kWh.