Mai puține căpșune în acest an. Prețurile sunt mai mari comparativ cu anii precedenți

Comparativ cu anii precedenți, în acest an, căpșunile au apărut mult mai târziu, din cauza primăverii reci. De asemenea cantitatea de căpșuni este una redusă, și prețul e destul de mare, comparativ cu anii precedenți, scrie agroexpert.md.

„Să știți că fructele abia au început să fie culese, cele din sere, dar urmează să apară și cele din câmp deschis. Totul depinde de vremea capricioasă, care a dus la întârzierea roadei cu care eram obișnuiți în această perioadă”, a menționat Aneta Ganenco.

Cu toate că căpșunile autohtone au apărut pe rafturile magazinelor, acestea sunt în cantități limitate.

”Explicația este foarte simplă, producătorii autohtoni s-au învățat de anul trecut, când a început pandemia să își vândă marfa în format online, asigurând livrarea la consumator. Și atunci nu mai există tendința uriașă de a semna contracte cu rețelele de magazine din mai multe motive, care mereu încearcă să scadă prețul produsului, aplică anumite condiții care nu sunt avantajoase producătorilor autohtoni. De exemplu, la ora 7 dimineață producătorul trebuie să fie în fața magazinului cu lada de fructe, în caz dacă anumite fructe nu arată bine, sunt returnate cu riscul de a nu mai accepta altele și există instrumente de presiune asupra producătorului care a optat pe alt sistem de vânzare, fie direct consumatorilor, fie realizatorilor care cumpără cantități mari și atunci toată lumea este împăcată” a explicat Aneta Ganenco.

De asemenea, prețul căpșunilor autohtone variază, în funcție de soiul fructelor, dar și de locul unde acestea se vând.

”Prețul de vânzare variază desigur, dacă este de la producător direct, este o sumă, dacă este de la realizator, chiar ieri am cumpărat din piață, de la realizator, care își adaugă comisionul său, prețul era de la 60-70 de lei. Deși fructele autohtone se vând deja cu 45 de lei per kilogram. Este de înțeles de ce producătorii autohtoni și-au pierdut elanul de a-și vinde fructele în magazine, pentru că după ce depun eforturi mari să își vadă fructele coapte, în condițiile în care temperaturile de afară nu au fost prietenoase, este de la sine de înțeles că negocierile cu lanțurile de magazine, dacă reprezentanții acestora nu acceptă prețul producătorilor, ultimii preferă să livreze fructele direct la consumator. Mai ales că și preparatele de uz fitosanitar s-au scumpit enorm de mult și cantitativ fructele sunt mai puține, cea mai bună soluție rămâne vânzarea online, dacă producătorul poate asigura logistic livrarea fructelor direct la cumpărător” a menționat Aneta Ganenco.

Astfel, prețurile la căpșunile autohtone variază în funcție de soi și de locul cumpărării. Un kilogram de căpșuni autohtone costă între 45 și 80 de lei.

#cantitate limitata #capsuni #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.