Mai puține căpșune în acest an. Prețurile sunt mai mari comparativ cu anii precedenți

01 Iun. 2021, 16:51
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Iun. 2021, 16:51 // Actual //  MD Bani

Comparativ cu anii precedenți, în acest an, căpșunile au apărut mult mai târziu, din cauza primăverii reci. De asemenea cantitatea de căpșuni este una redusă, și prețul e destul de mare, comparativ cu anii precedenți, scrie agroexpert.md.

„Să știți că fructele abia au început să fie culese, cele din sere, dar urmează să apară și cele din câmp deschis. Totul depinde de vremea capricioasă, care a dus la întârzierea roadei cu care eram obișnuiți în această perioadă”, a menționat Aneta Ganenco.

Cu toate că căpșunile autohtone au apărut pe rafturile magazinelor, acestea sunt în cantități limitate.

”Explicația este foarte simplă, producătorii autohtoni s-au învățat de anul trecut, când a început pandemia să își vândă marfa în format online, asigurând livrarea la consumator. Și atunci nu mai există tendința uriașă de a semna contracte cu rețelele de magazine din mai multe motive, care mereu încearcă să scadă prețul produsului, aplică anumite condiții care nu sunt avantajoase producătorilor autohtoni. De exemplu, la ora 7 dimineață producătorul trebuie să fie în fața magazinului cu lada de fructe, în caz dacă anumite fructe nu arată bine, sunt returnate cu riscul de a nu mai accepta altele și există instrumente de presiune asupra producătorului care a optat pe alt sistem de vânzare, fie direct consumatorilor, fie realizatorilor care cumpără cantități mari și atunci toată lumea este împăcată” a explicat Aneta Ganenco.

De asemenea, prețul căpșunilor autohtone variază, în funcție de soiul fructelor, dar și de locul unde acestea se vând.

”Prețul de vânzare variază desigur, dacă este de la producător direct, este o sumă, dacă este de la realizator, chiar ieri am cumpărat din piață, de la realizator, care își adaugă comisionul său, prețul era de la 60-70 de lei. Deși fructele autohtone se vând deja cu 45 de lei per kilogram. Este de înțeles de ce producătorii autohtoni și-au pierdut elanul de a-și vinde fructele în magazine, pentru că după ce depun eforturi mari să își vadă fructele coapte, în condițiile în care temperaturile de afară nu au fost prietenoase, este de la sine de înțeles că negocierile cu lanțurile de magazine, dacă reprezentanții acestora nu acceptă prețul producătorilor, ultimii preferă să livreze fructele direct la consumator. Mai ales că și preparatele de uz fitosanitar s-au scumpit enorm de mult și cantitativ fructele sunt mai puține, cea mai bună soluție rămâne vânzarea online, dacă producătorul poate asigura logistic livrarea fructelor direct la cumpărător” a menționat Aneta Ganenco.

Astfel, prețurile la căpșunile autohtone variază în funcție de soi și de locul cumpărării. Un kilogram de căpșuni autohtone costă între 45 și 80 de lei.

 

 

Realitatea Live

11 Feb. 2026, 16:20
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
11 Feb. 2026, 16:20 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Produsele din pește și alte viețuitoare acvatice vor ajunge pe piață în condiții mai stricte de control sanitar-veterinar, după ce Guvernul a aprobat un nou regulament care stabilește reguli detaliate pentru circulația animalelor acvatice și pentru comercializarea produselor obținute din acestea. 

Potrivit note informative, intervenția este motivată de riscurile pentru sănătatea animală și siguranța alimentelor, în condițiile în care multe dintre bolile listate pot afecta inclusiv sănătatea oamenilor. Autorii documentului atrag atenția că focarele de boală în unitățile de acvacultură duc la scăderea producției, creșterea costurilor de tratament și control, sacrificarea animalelor și pierderea piețelor, generând pierderi economice semnificative.

„Implementarea acestor reglementări va contribui la prevenirea și controlul bolilor, asigurarea populației cu produse de calitate, reducerea riscurilor de pierderi economice la unitățile de profil și consolidarea controlului lanțului alimentar și a siguranței alimentare”, afirmă ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Noul regulament introduce cerințe clare privind curățarea și dezinfecția mijloacelor de transport, schimburile și evacuările de apă, precum și măsuri de biosecuritate menite să reducă riscurile asociate transportului animalelor acvatice.

Înainte de fiecare transport, medicul veterinar oficial este obligat să efectueze un control documentar al înregistrărilor privind mortalitatea și starea de sănătate, dar și o inspecție clinică a animalelor, inclusiv în cazul categoriilor la care semnele bolii sunt mai puțin evidente, cum ar fi ouăle și moluștele.

Certificatul de sănătate animală trebuie să conțină date despre expeditor, destinatar, unitatea de origine și cea de destinație, specie, cantitate, precum și scopul utilizării animalelor, fie că este vorba despre creștere, carantină, relocare, consum uman sau cercetare. În cazul produselor provenite din zone cu restricții, documentele trebuie să includă inclusiv denumirea bolii relevante și detalii despre zona de origine. De asemenea, autoritatea competentă are obligația să notifice statul de destinație în cazul transporturilor externe și să furnizeze informațiile prevăzute de regulament.

Nota informativă prezintă și un exemplu concret al cheltuielilor de biosecuritate, arătând că dezinfectarea unui bazin de 100 m² pentru creșterea peștilor implică un cost estimativ de aproximativ 2 400 de lei.

Autorii proiectului precizează că noile prevederi nu implică costuri de conformare legate de eliberarea unor acte permisive suplimentare, întrucât nu introduc autorizații noi, ci detaliază cerințele tehnice și sanitar-veterinare. În schimb, obținerea și menținerea statutului de „indemn de boală” pentru anumite zone sau compartimente va permite circulația liberă în țară și exportul fără restricții pe piața internațională a animalelor și produselor de acvacultură.

Regulamentul prevede și restricții pentru momelile vii utilizate la pescuit, care trebuie să provină din zone cu statut de indemn de boală atunci când sunt folosite în astfel de zone, pentru a preveni introducerea agenților patogeni în habitate naturale sau în unități de acvacultură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!