Mai puține căpșune în acest an. Prețurile sunt mai mari comparativ cu anii precedenți

Comparativ cu anii precedenți, în acest an, căpșunile au apărut mult mai târziu, din cauza primăverii reci. De asemenea cantitatea de căpșuni este una redusă, și prețul e destul de mare, comparativ cu anii precedenți, scrie agroexpert.md.

„Să știți că fructele abia au început să fie culese, cele din sere, dar urmează să apară și cele din câmp deschis. Totul depinde de vremea capricioasă, care a dus la întârzierea roadei cu care eram obișnuiți în această perioadă”, a menționat Aneta Ganenco.

Cu toate că căpșunile autohtone au apărut pe rafturile magazinelor, acestea sunt în cantități limitate.

”Explicația este foarte simplă, producătorii autohtoni s-au învățat de anul trecut, când a început pandemia să își vândă marfa în format online, asigurând livrarea la consumator. Și atunci nu mai există tendința uriașă de a semna contracte cu rețelele de magazine din mai multe motive, care mereu încearcă să scadă prețul produsului, aplică anumite condiții care nu sunt avantajoase producătorilor autohtoni. De exemplu, la ora 7 dimineață producătorul trebuie să fie în fața magazinului cu lada de fructe, în caz dacă anumite fructe nu arată bine, sunt returnate cu riscul de a nu mai accepta altele și există instrumente de presiune asupra producătorului care a optat pe alt sistem de vânzare, fie direct consumatorilor, fie realizatorilor care cumpără cantități mari și atunci toată lumea este împăcată” a explicat Aneta Ganenco.

De asemenea, prețul căpșunilor autohtone variază, în funcție de soiul fructelor, dar și de locul unde acestea se vând.

”Prețul de vânzare variază desigur, dacă este de la producător direct, este o sumă, dacă este de la realizator, chiar ieri am cumpărat din piață, de la realizator, care își adaugă comisionul său, prețul era de la 60-70 de lei. Deși fructele autohtone se vând deja cu 45 de lei per kilogram. Este de înțeles de ce producătorii autohtoni și-au pierdut elanul de a-și vinde fructele în magazine, pentru că după ce depun eforturi mari să își vadă fructele coapte, în condițiile în care temperaturile de afară nu au fost prietenoase, este de la sine de înțeles că negocierile cu lanțurile de magazine, dacă reprezentanții acestora nu acceptă prețul producătorilor, ultimii preferă să livreze fructele direct la consumator. Mai ales că și preparatele de uz fitosanitar s-au scumpit enorm de mult și cantitativ fructele sunt mai puține, cea mai bună soluție rămâne vânzarea online, dacă producătorul poate asigura logistic livrarea fructelor direct la cumpărător” a menționat Aneta Ganenco.

Astfel, prețurile la căpșunile autohtone variază în funcție de soi și de locul cumpărării. Un kilogram de căpșuni autohtone costă între 45 și 80 de lei.

#cantitate limitata #capsuni #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.