Va moşteni Harry ceva din averea Prinţului Philip? Trei nume surprinzătoare apar în testament

01 Iun. 2021, 17:02
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
01 Iun. 2021, 17:02 // Au Bani //  MD Bani

După decesul Prințului Philip, majoritatea avearii va reveni familiei sale. Averea sa era estimată la 30 de milioane de lire sterline. Pe lângă familie, Prințul Philip a mai scris câteva nume în testamentul său.

Este vorba despre angajații săi,  secretarul său privat Archie Miller Bakewell, pajul său, William Henderson, şi valetul Stephen Niedojadlo. Toţi cei trei bărbaţi au avut un rol important în ultimii ani de viaţă ai prinţului decedat la vârsta de 99 de ani, secretarul Bakewell obişnuind chiar să-l înlocuiască pe Philip la anumite evenimente la care prinţul nu putea să ajungă, scrie Ok Magazine..

Cei trei bărbaţi au avut chiar şi onoarea de a fi incluşi în cortegiul funerar la înmormântarea din luna aprilie a Prinţului Philip, alături de membri bărbaţi ai familiei regale. Nu este un lucru chiar obişnuit ca membrii familiei regale să-şi includă angajaţii în testament, aşa că acest lucru spune multe despre generozitatea lui Philip.

Cât despre familia lui imediată, cel mai fericit beneficiar al averii sale va fi, cu siguranţă, nepotul Harry, cel care se plângea în interviul acordat lui Oprah că a fost lăsat pe dinafară din punct de vedere financiar de către familia sa.

Mulţi dintre cei care l-au cunoscut pe Prinţul Philip sunt de acord că acesta nu este genul de bunic care să-şi pedepsească nepotul pentru răzvrătire, scoţându-l din testament.

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.