Mai rezistă economia? Fluxul investițiilor străine directe din Moldova este în suferință

Potrivit unui studiu actualizat intitulat „Impactul investițiilor străine directe asupra economiei RM, 2012-2022”, realizat de BIS Consulting la solicitarea Asociației Investitorilor Străini din RM (FIA), se constată o creștere semnificativă a investițiilor străine directe în Republica Moldova în ciuda unui context global marcat de neîncrederea investitorilor și incertitudini economice.

În 2022, investițiile străine directe în Republica Moldova au înregistrat o creștere de 50%, atingând un nivel de 586 milioane USD. Acest avans semnificativ reflectă încrederea investitorilor străini în economia moldovenească și în potențialul de creștere pe termen lung.

„Investitorii străini în Republica Moldova au acționat contrar așteptărilor: și-au reinvestit profiturile în economia națională (creștere de 1,9 ori). Acest lucru a dus la creșterea investițiilor străine directe în 2022 cu aproximativ 50% față de nivelul din 2021 și cu aproximativ 16% față de nivelul din 2019 (perioada de pre-criză). În pofida pandemiei și războiului din Ucraina, care au adus cu ele o serie de incertitudini, riscuri sporite și presiuni asupra ISD, volumul acestora în RM nu s-a diminuat, ci, dimpotrivă, a crescut. Această evoluție demonstrează că nu a existat o stare de panică în rândul investitorilor străini, așa cum s-a manifestat, de exemplu, prin retragerea obișnuită a capitalului din economie”, se mai arată în studiu.

Studiul a evidențiat că întreprinderile cu investiții străine directe (ISD) au acționat ca promotori ai tehnologiilor avansate de management și producție, contribuind la dezvoltarea industriei și evidențiind o importanță sistemică pentru creșterea economică durabilă.

Deși situația globală, inclusiv pandemia și conflictul din Ucraina, a generat incertitudini și presiuni suplimentare asupra investițiilor străine directe, volumul acestora în Republica Moldova a înregistrat o creștere semnificativă. Această evoluție contrazice temerile inițiale legate de o posibilă retragere a capitalului din economie.

Totuși, investițiile străine directe rămân printre cele mai mici din regiune, cu doar 1006 USD pe cap de locuitor. Studiul a subliniat că întreprinderile cu ISD sunt de aproximativ două ori mai productive decât cele locale, având un impact semnificativ în activitatea economică și bugetul național.

Productivitatea muncii în întreprinderile ISD este cu aproximativ 90% mai mare decât în întreprinderile private locale. Întreprinderile cu forma mixtă de proprietate, cu participarea capitalului străin, înregistrează cea mai mare productivitate a muncii (3,042 mii lei per angajat în anul 2022), cu creșteri constante în fiecare an. Întreprinderile locale cu proprietate privată obțin o productivitate a muncii de aproape de două ori mai mică decât întreprinderile cu ISD (1,113 mii lei per angajat), iar aceasta practic coincide cu nivelul mediu în țară (1,156 mii lei per angajat).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Investiții #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.